Thomas Alva Edison ( 1847 – 1931 )

Thomas Alva Edison ( 1847 – 1931 )

Thomas Alva Edison ocupa un loc aparte intre oamenii de geniu care s-au luptat sa smulga cateva din secretele naturii, pentru ca apoi sa le puna in slujba binelui general.

Nascut pe 11 februarie 1847 in orasul Wilson, Ohio, intr-o familie ai carei stramosi proveneau din Olanda, Edison manifesta inca din primii ani ai copilariei o curiozitate iesita din comun. Prima lui experienta are loc la varsta de cinci ani cand, observand o gaina care statea pe oua, se intreaba ce se intampla acolo. Curiozitatea il face pe micul Edison sa observe cu rabdare fenomenul, pana ce  intr-o zi, vede cum din acele oua ies niste pui mici si dragalasi. Imediat alearga la mama lui si, cerandu-i explicatii, afla despre “misterul” clocirii oualor. Parintii trebuie sa fi ramas foarte mirati cand, intr-o zi, il gasesc pe micul Edison in pod, stand pe o gramada de oua si asteptand sa iasa puii.

Desi firav in ceea ce priveste constitutia fizica, motiv pentru care Edison este dat la scoala mai tarziu, el are o curiozitate mereu crescanda. In primii ani de scoala , micul Edison nu promite prea mult. Profesorii lui il considera cel mai prost elev al clasei si, nu dupa mult timp, pentru a nu compromite reputatia scolii, directorul il da afara din scoala. Asa se face ca Edison a ramas toata viata fara diploma primelor patru clase.

Mama lui insa, vede in fiul ei altceva. Ea remarca marea lui curiozitate, precum si memoria extraordinara cu care era inzestrat, ceea ce o face sa se ocupe in mod special de acest copil. Ea il invata carte, in timp ce pasiunea pentru citit a micului Edison il determina sa citeasca tot ce ii cade in mana.

Dupa ce citeste o carte de chimie, Edison isi procura substantele necesare si incearca sa experimenteze singur ceea ce citise. Acest obicei il va avea intreaga viata, ajutandu-l sa inteleaga multe fenomene ale naturii. Beciul locuintei e transformat in laborator si devine locul lui preferat , locul in care se simte in largul lui.

Pentru a-si procura banii necesari experientelor, Edison se angajeaza ca vanzator de ziare pe trenul care facea cursa intre Detroit si Port Huron. Abilitatea de a vinde ziare il ajuta atat de mult, incat in curand isi deschide doua pravalii: una de ziare si alta de legume si fructe. Micul patron are doar 12 ani…

La varsta la care alti copii nu cunosc altceva decat joaca, Edison este deja un patron de succes care munceste 14 h pe zi. Seriozitatea si perseverenta lui in munca ii castiga simpatia personalului de tren care ii permite sa-si instaleze laboratorul in vagonul de bagaje.

Intre timp, izbucneste Razboiul Civil din America, iar ziarele au din ce in ce mai multa cautare. Ca urmare, Edison isi cumpara propria sa masina de imprimat si scoate primul sau ziar: The Weekly Herald, pe care-l vinde in tren. Avand o abilitate deosebita de a-si face reclama, lui Edison ii merge din plin afacerea.

Un incident petrecut in timpul manevrei unui vagon il apropie pe Edison de telegraf. Salvandu-l pe fiul sefului de gara de sub rotile unui vagon care era manevrat, Edison e rasplatit de seful de gara prin permisiunea de a exersa la telegraf. Mai tarziu, sefului postului de telegrafie il ia pe tanarul Edison sub protectia sa, pentru a-l invata meseria de telegrafist. Rezultatul ? Edison e numit oficial telegrafist al Oficiului postal din Port Huron. Ulterior insa, el cere sa fie acceptat ca telegrafist de noapte la Stratfort in Canada, pentru a avea posibilitatea ca in timpul zilei sa-si continue studiile.

Insa, un incident neprevazut il face pe Edison sa-si piarda locul de munca. O mare catastrofa feroviara este evitata in ultima clipa, datorita intarzierii transmiterii unor semnale. Desi isi pierde locul de munca, Edison nu se descurajeaza. Se angajeaza din nou, insa un alt incident il arunca din nou pe drumuri. In final se angajeaza ca telegrafist la Compania West Union din Boston, fara sa-si paraseasca vechile pasiuni.

Viata i se pare lui Edison prea scurta pentru a-si permite sa piarda vremea cu lucruri fara importanta. Ceea ce-l deranjeaza cel mai mult este pierderea timpului. Acesta este si motivul pentru care, vazand cat timp se pierde in Parlament cu numararea voturilor, inventeaza un aparat de numarat voturi care functioneaza perfect. Apoi se prezinta cu aceasta inventie la presedintele Congresului din Washington care , dupa ce constata ca aparatul functioneaza fara repros, ii spune tanarului din fatza lui: “Tinere, daca exista pe lumea aceasta o masina de care nu avem nevoie aici , atunci aceasta este tocmai a dumitale. Cu acest aparat nu se pot falsifica voturile, ceea ce este un mare rau.”

Varsta de 22 de ani il gaseste pe Edison in New York, hoinarind pe strazi fara ocupatie, dar plin de dorinta de a cuceri Universul. Se angajeaza apoi la Societatea Gold Aysange cu un salariu de 300 $ pe luna, ceea ce ii va permite sa-si continue munca la alte doua inventii: telegraful care imprima direct si un aparat care inregistra mecanic cotatiile bursei.

Prima inventie este cumparata chiar de directorul companiei in care lucra. Edison se gandea sa ceara pentru ea 5 000 $, apoi , aflandu-se inaintea sefului sau, coboara suma la 3 000 $. Totusi, cand este intrebat cu privire la pretul pe care-l cere, Edison ii spune directorului: “Mai bine faceti dumneavoastra o oferta, domnule director.”

Spre surprinderea lui, directorul il intreaba: “Vrei 40 000 $ ?” Ramas mut de uimire, Edison semneaza contractul si primeste nesperata suma care-i va folosi la deschiderea unui atelier in New York. Din acel moment, Edison isi construieste intreaga viata pe doua idei:  teoria trebuie imbinata cu practica, iar munca este aducatoare de satisfactie, sanatate si voie buna.

In aceasta perioada, Edison munceste zi si noapte, dormind doar doua sau trei ore pe noapte. Iar roadele muncii intense nu intarzie sa apara. Astfel, el deschide alte doua ateliere in care, in loc de 50 de lucrartori, angajeaza 150.  Edison e neobosit. Lucreaza deopotriva in laborator si atelier, numarul brevetelor sale de inventii ajungand la uriasa cifra de 1400 de brevete pentru inventii principale, si alte 1500 de brevete pentru inventii de importanta secundara.

Intre aceste inventii se numara si imbunatatirea telegrafiei prin adaptarea unui mecanism care traducea semnalele Morse  in caractere latine. Aceasta inventie a dus la o mare economie de timp  in transmiterea mesajelor. Chemat la Londra pentru a pune in functiune aceasta noua si valoroasa inventie, dupa o munca de cateva luni, Edison primeste 30 000 de lire sterline, o suma fabuloasa pentru acea vreme.

Dupa reintoarcerea in America, Edison studiaza posibilitatea de a transmite concomitent pe acelasi fir doua semnale in directii opuse. Dupa o munca de sase luni, el inventeaza doua aparate: Duplex si Triplex, care au fost imediat introduse in functiune in America si Europa. Urmeaza inventarea sistemului Quadruplex care permitea transmiterea a patru sau mei multe telegrame pe acelasi fir.

Alte preocupari ale lui Edison, care nu implinise inca 30 de ani, sunt legate in aceasta perioada de cablul submarin si imbunatatirea telefonului inventat de Graham Bell, care prezenta inca numeroase deficiente. Dupa ce face imbunatatirile respective, Edison reuseste sa vorbeasca pentru prima data la telefon intre New York si Philadelphia, punand astfel bazele telefoniei moderne.

Continuand cercetarile in acest domeniu, Edison inventeaza microfonul si alte sase  sisteme de telefonie. Alte mari inventii ale tanarului Edison din acea perioada sunt aparatul care indica gradul de incalzire al unui corp aflat la mare distanta, precum si gramofonul. Dupa o munca de cateva luni, timp in care doarme foarte putin, Edison ii aduna pe lucratorii fabricii si pune in functiune noua minune a tehnicii. Innebuniti de bucurie, toti se aduna in jurul lui Edison intr-o hora deliranta.

Insa cea mai mare inventie realizata de Edison pentru omenire este becul cu lumina incandescenta. Dupa mai multe incercari nereusite ale unor savanti europeni, Edison ia problema in propriile sale maini. In 1877, el construieste in apropiere de New Jersey, celebrul sau laborator din Menlow Park in care incepe sa faca nenumarate experiente in legatura cu becul.

Inconjurat de mai multi ingineri si mecanici, Edison inventeaza un aparat care ii permite sa scoata tot aerul dintr-un recipient de sticla, pregatind astfel calea inventarii becului. Dupa aceasta mare realizare, drumul spre noua inventie e deschis. Edison testeaza tot felul de filamente vegetale si minerale, pentru a-l gasi pe cel care rezista cel mai mult la temperaturi inalte. Astfel, el incearca platina, carbunele si o multime de alte materiale pe care le credea bune pentru acest scop. Dupa nenumarate incercari, pe 18 octombrie 1878, Edison anunta reusita: “Descoperirea becului cu filament de bumbac”.

Bucuria e insa de scurta durata, caci la prima incercare, filamentul se rupe. Edison nu se descurajeaza, continuand sa testeze alte filamente vegetale si din carbune. Dupa numeroase incercari, el descopera un filament care rezista patru ore. Dar Edison nu e multumit. Continua sa incerce hartia, cartonul gudronat, sarma, surcelele de brad si de nuc, surcelele de cedru, lemnul pietrificat si lemnul de trandafir, pluta si multe alte materiale pe care le considera potrivite pentru scopul urmarit.

Dintre toate materialele, cel mai rezistent se dovedeste a fi bambusul. Dupa ce cheltuieste sume uriase si dupa ce isi trimite specialistii in China si Japonia pentru a aduce mostre din diferite specii de bambus, Edison reuseste sa realizeze un filament artificial compus din celuloid transformat in fire foarte subtiri. Peste zece mii de experiente facute de-a lungul a cateva luni au fost necesare pentru a se ajunge la inventarea becului de care ne folosim astazi.

Dupa ce reusita aceasta, locuinta lui Edison e prima care beneficiaza de noua inventie. Vestea ca Edison si-a inventat propriul “soare” pe care l-a adus in casa, se raspandeste cu repeziciune. Mii de profesori, ingineri, oameni de stiinta, functionari, bancheri si particulari vin la locuinta lui Edison pentru a admira uimitoarea “vrajitorie”.

Sumele cheltuite pentru finalizarea realizarii acestei inventii au fost colosale: circa 40 000 $, insa toate eforturile financiare si toata munca tenace depusa in aceasta perioada sunt pe deplin justificate. Inventarea becului a maritat oprice efort.

Pentru a produce in serie noua inventie, Edison infiinteaza Edison Electric Light Comapany. Greutatile sunt mari, caci la acea data nu existau fabrici pentru confectionarea materialelor electrice si nici specialisti in domeniu. Asa ca Edison e nevoit sa deschida prin propriile eforturi cateva ateliere in care angajeaza personal pe care-l califica sumar. In toata aceasta munca efervescenta, in centru se afla insusi Edison, mereu neobosit si mereu perseverent in atingerea scopului sau. Unul din administratorii generali ai societatii fondate de Edison va remarca mai tarziu:

“Gandindu-ma la epoca aceea extraordinara, cand s-au pus bazele primei retele electrice din lume, sunt uimit de grandoarea solitara a marelui ganditor. Daca s-ar fi intamplat ca Edison sa moara, imi dau seama ca toata aceasta institutie s-ar fi dus de rapa.”

In 1881, functioneza deja prima uzina electrica din America si, pentru ca in New York nu se putea pune problema utilizarii firelor legate pe stalpi de lemn, Edison recurge la cablurile subterane. Desi se afla in culmea gloriei sale, Edison participa  personal la sapatul santurilor alaturi de muncitori, uneori dormind invelit intr-o manta pe marginea santului. Pe 4 septembrie 1882, reteaua electrica din New York e inaugurata.

In acelasi an, Edison se ocupa si de alte inventii, intre care tramvaiul electric. Prima linie e inaugurata pe 15 mai 1882 in Menlow Park. Tot el este cel care pune bazele cinematografiei, pornind de la o simpla observatie: imaginile raman pe retina ochiului inca o fractiune de secunda dupa ce obiectul iese din campul vizual. Aplicand aceasta observatie in practica si folosindu-se de descoperirea fotografiei pe celuloid, Edison face ca cinematograful sa fie pus la dispozitia publicului larg.

Pe 18 octombrie 1931, la varsta de 85 de ani, Edison se stinge din viata, asemenea unei lumanari aprinsa la ambele capete, insa spre binele general al intregii omeniri. A lasat in urma, pentru generatiile care-i vor urma, un model de simplitate, modestie, perseverenta si munca neobosita. Nici piedicile exterioare, nici esecurile, nici infirmitatile, nimic nu-l putea opri pe Edison din dorinta lui de a realiza visul pe care-l avea.

Chiar surzenia pe care a dobandit-o in urma unui accident i-a fost de folos in cercetare, el insusi marturisind ca aceasta l-a ajutat mult in perfectionarea telefonului si fonografului. Pe Edison nu-l interesau onorurile lumesti si banii. Tot ce a facut , a facut de dragul stiintei si al oamenilor. A citit continuu tot ce era legat de stiinta, din toate domeniile: biologie, fizica, chimie, mecanica, politica, economie, astronomie, muzica si altele, incercand sa aplice orice descoperire stiintifica in viata de zi cu zi a omului.

Cu deplina admiratie fatza de munca acestui titan al stiintei, Ford spunea: “Fara sfiala se poate spune ca Edison este un geniu care a atins culmile harniciei. Genialitatea actiunilor sale si puterea sa de munca m-au entuziasmat cand eram tanar si am facut din Edison eroul meu favorit. Talentul sau n-ar fi insemnat nimic pentru lumea aceasta daca n-ar fi fost completat de el printr-o energie fara seaman, care i-a permis sa inainteze mereu , fara sa tina seama de niciun obstacol, pana cand a realizat cea ce si-a propus.”

Viata lui Edison a insemnat o lupta permanenta pentru a smulge cateva din tainele naturii, pe care apoi s-a straduit sa le transpuna in masini si aparate de care ne folosim cu totii. Fara Edison, viata omenirii ar fi aratat cu totul altfel.

Lori Balogh

Sursa: www.loribalogh.ro

This entry was posted in Oameni celebri. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>