Sunt dependent de un drog ascuns? Sclavagism modern

Sunt dependent de un drog ascuns? Sclavagism modern

Moto: „Pot să rezist oricărui lucru, în afara ispitei!” Oscar Wilde

Dacă ar fi să alcătuim un trepied al opţiunilor umane, acesta ar arăta astfel: a fi sănătos, a trăi mult şi a trăi bine.

Dacă am alcătui un trepied al alegerilor prin care omul modern îşi distruge sănătatea şi fericirea, acesta ar arăta astfel: cofeina, nicotina şi alcoolul.

În acest capitol, dorim să ne ocupăm în special de problema consumului de cofeină. De fapt, ce este cofeina? „ …un drog care se consumă în mod curent. Ea se găseşte în diferite băuturi, cum ar fi: ceaiul negru, cafeaua, răcoritoarele de tip cola, şi în diferite produse de ciocolată. Cofeina este un ingredient care se adaugă la fabricarea unor băuturi carbogazoase, la prepararea unor medicamente pentru dureri de cap, viroze, alergii, dureri diverse, dar şi un stimulent pentru îndepărtarea senzaţiei de oboseală.” (1)

În lumea întreagă, cofeina a devenit o componentă uzuală în alimentaţia omului. Oamenii au descoperit plantele ce conţin în mod natural cofeina şi le-au transformat în alimente solide şi băuturi. Peste 95 % din cofeina consumată azi în lume derivă din boabele de cafea şi din frunzele de ceai. (2)

Pentru a verifica felul în care se comportă omul din punct de vedere al sănătăţii atunci când este obligat să consume aceste droguri, guvernul englez a autorizat efectuarea unui experiment ştiinţific, cu caracter de unicat. Trei condamnaţi la moarte prin spânzurătoare au fost alimentaţi fie cu ciocolată, fie cu ceai, fie, în sfârşit, cu cafea, la toate acestea adăugându-se apă după dorinţă. Iată acum rezultatul experimentului.

Condamnatul care s-a alimentat exclusiv cu ciocolată a trăit în jur de opt luni, murind în momentul în care degradarea părţilor moi (puroi şi viermi) ajunsese la un prag limită; cel care s-a hrănit exclusiv cu cafea a trăit aproape doi ani, organismul acestuia arătând după moarte ca şi cum ar fi fost calcinat. Cel care s-a hrănit în exclusivitate cu ceai a trăit cel mai mult, aproape trei ani, arătând în momentul morţii atât de slab şi atât de diafan, încât cineva a putut citi ziarul Times la lumina unui bec ce trecea prin acest corp devitalizat (3).

Cu siguranţă nu vom ajunge în astfel de situaţii extreme, însă acest experiment subliniază efectele nocive ale cofeinei.

Consumul de cofeină

Peste 80 % din populaţia adultă din lume consumă cofeină. Cam 20 % dintre aceşti adulţi consumă mai mult de 350 mg cofeină pe zi, nivel suficient pentru a crea dependenţă. Conţinutul de cofeină al cafelei, al ceaiului şi al băuturilor depinde de varietatea de plantă folosită, de metoda de preparare şi de tăria amestecului.

Efectele biologice :

Cofeina exercită în organism o serie de efecte fiziologice (vezi tabelul II)

Tabelul II. Efectele cofeinei asupra organismului (2, 4, 5, 6)

Asupra sistemului nervos:

are efect stimulator;

determină iniţial agitaţie, apoi depresie;

generează insomnii şi tulburări de somn, tremor, nervozitate, iritabilitate, anxietate, tulburări de comportament;

determină cefalee (durere de cap).

Asupra biochimiei organismului:

creşte nivelul glicemiei;

creşte nivelul colesterolului sangvin.

Asupra sistemului cardio-vascular:

creşte temporar tensiunea arterială;

generează tulburări de ritm şi palpitaţii.

Asupra aparatului digestiv:

agravează ulcerul paptic.

Diverse:

intensifică simptomele în cadrul sindromului premenstrual;

poate determina malformaţii congenitale, avorturi spontane;

creşte riscul unor tipuri de cancer sau stări precanceroase;

măreşte eliminarea calciului prin urină, favorizând osteoporoza.

Efectul stimulator asupra sistemului nervos este numai un efect efemer, iluzoriu asupra activităţii maşinăriei umane obosite. Deşi cofeina poate face ca activităţile simple să fie mai rapid executate, ea este asociată realizării unui număr mai mare de erori. De asemenea, scade calitatea activităţilor care implică memoria de scurtă durată. Cofeina determină o depreciere a coordonării motorii fine, din cauza amplificării tremorului mâinii.

Cofeina şi sindromul premenstrual. Consumul de băuturi cu conţinut de cofeină este puternic asociat cu prezenţa şi severitatea simptomelor premenstruale. Femeile care consumă zilnic mai multe căni de cafea sau băuturi cola prezintă un risc de 7 ori mai mare al instalării simptomelor premenstruale. Alţi cercetători au raportat o ameliorare a sensibilităţii mamare, corelată cu reducerea aportului de cofeină. (2, 6, 7)

Cofeina şi anemia. O ceaşcă de cafea reduce absorbţia fierului cu 39 %, iar o ceaşcă de ceai, cu 64 % din cauza prezenţei taninilor în aceste băuturi. (7)

Defectele congenitale. Fătul este foarte vulnerabil la cofeina ingerată de către mamă, deoarece aceasta traversează placenta, iar metabolizarea ei de către făt este foarte lentă. Cofeina rămâne în organismul copilului până la 80 de ore. În studiile pe animale, dozele mari de cofeină produc defecte congenitale ale sistemului osos, întârzierea dezvoltării fetale, greutatea redusă la naştere. Chiar şi dozele mici de cofeină (2 ceşti pe zi) pot produce o încetinire a creşterii osoase. Aportul crescut de cofeină, în timpul sarcinii, este asociat cu o creştere a numărului de avorturi şi de naşteri premature. O ceaşcă de cafea pe zi dublează şansa unui avort spontan, scăzând cu 25% fluxul sangvin spre placentă. După naştere, cofeina este secretată mai ales în laptele matern, având un nivel cu 50 % mai ridicat decât serul mamei, şi rămâne în organismul copilului până la 80 de ore. Pe baza acestor date, se recomandă femeilor însărcinate să evite orice aport de cofeină în timpul sarcinii şi al alăptării. (1, 2, 5, 6, 14)

Bolile cardio-vasculare. Consumul crescut de cafea creşte atât nivelul sangvin al colesterolului, cât şi al trigliceridelor. Cofeina generează palpitaţii cardiace şi măreşte incidenţa tulburărilor de ritm cardiac. Se pare că, deşi multe persoane dezvoltă o toleranţă faţă de cofeină, cafeaua determină o creştere moderată a presiunii arteriale, având însă un efect efemer. Un studiu recent a demonstrat că până şi folosirea cafelei decofeinizate creşte riscurile pentru bolile de inimă. Studiul sănătăţii adventiştilor a arătat că folosirea cafelei se asociază cu o creştere de 50 % a riscului pentru bolile cardiace, la bărbaţi, şi de 10-20 %, la femei. (1, 2, 5, 6, 10, 15)

Osteoporoza. Cofeina este asociată cu eliminarea crescută de calciu prin urină, devenind astfel unul dintre factorii principali de risc pentru osteoporoză (6, 8, 9, 12). O singură ceaşcă de cafea fiartă produce o scădere netă în balanţa Ca de aproximativ 5-6 mg.

Cancerul. Deşi se pare că, izolată, cofeina nu iniţiază creşterea tumorilor, ea poate accentua dezvoltarea tumorilor cauzate de alte substanţe cancerigene. Studiile demonstrează că, în cazul consumului de cafea, se triplează riscul cancerului de pancreas, se dublează riscul cancerului de vezică, se triplează, de asemenea, riscul cancerului mamar. Consumul de cafea a mai fost implicat şi în cancerul de rinichi, de stomac, cancerul ovarian, de intestin gros, în timp ce consumul de ceai a fost asociat cu creşterea riscului pentru cancerul de rect, dar nu şi de colon.

Cofeina şi alte metilexatine (teobromina din ciocolată) au fost incriminate în creşterea frecvenţei şi a gravităţii bolii fibrochistice, o boală benignă, dar care poate creşte riscul cancerului mamar. (1, 2, 6, 13)

Intoxicaţia cu cofeină. Printre simptomele descrise frecvent de persoanele ce consumă în cantităţi mari alimente şi băuturi cu conţinut de cofeină, se numără: nervozitate, irascibilitate, iritabilitate, tremor, insomnie, ameţeli şi cefalee.

Combaterea consumului de cafea:

Dormiţi suficient şi regulat.

Serviţi dimineaţa o masă consistentă.

Când simţiţi nevoia, faceţi o scurtă plimbare cu câteva mişcări de gimnastică.

Beţi apă din abundenţă. Dictonul cel mai bun: “Întotdeauna apă!”.

Dacă doriţi ceva deosebit, folosiţi ceaiuri aromate din plante.

Răcoritoarele cu conţinut de cofeină

Băuturile nealcoolice, de tipul Coca cola, Pepsi şi alte băuturi carbogazoase, conţin în mod normal cofeină. Aceste băuturi conţin o cantitate de 35-55 mg de cofeină la fiecare cutie de 250 ml. Îngrijorarea pediatrilor o constituie faptul că o treime din totalitatea populaţiei infantile consumatoare de cofeină manifestă un comportament hiperactiv, tipic pentru intoxicaţie cu cofeină.

Pe lângă conţinutul bogat în cofeină, aceste băuturi conţin o cantitate mare de zahăr, constituind una dintre sursele principale de zahăr ascuns; un pahar de Coca Cola (180 ml) conţine 17,5 grame de zahăr (iar cantitatea recomandată de specialişti este de 4-5 linguriţe pe zi, aproape 15 grame/ zi).

Alte „beneficii” ale consumului de băuturi cu conţinut de cofeină:

obezitatea: conform unui studiu efectuat pe 568 de şcolari între 11 -12 ani, care 65% dintre fete şi 74 % dintre băieţi consumau Coca Cola, iar rata obezităţii a fost de 60 % (Veget. Nutr. Health Letter – May 2001).

osteoporoza: „Coca Cola omoară oasele” a fost concluzia unui studiu efectuat pe adolescenţi de 15 ani care au folosit Cola, deoarece aceste băuturi cresc riscul fracturilor cu 3 % (Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine 2000, vol, 154, 542).

În final, câteva curiozităţi legate de consumul de Cola: în 1850, consumul de cola era de o cutie de răcoritoare pe an pe cap de locuitor; în 1990, a fost de 500 de cutii. Zilnic, se consumă 10.000 de sticle pe secundă în lume; cu cantitatea fabricată până în 2 000 s-ar putea umple 4 trilioane de sticle, s-ar putea pava o autostradă cu 4 benzi, care ar înconjura pământul de 82 de ori; s-ar putea umple un bazin de înot de 2 metri adâncime, şi 35 de Km lungime şi 13 km lăţime (după D-F August 2002).

Medicamente cu conţinut de cofeină

Pe cât de nesănătoase sunt băuturile mai sus amintite tot atât de nerecomandate sunt medicamentele cu conţinut de cofeină:

Antinevralgic 50 mg

Cofedol 100 mg

Fasconal 50 mg

Codamin 50 mg

În loc de concluzii:

„Să nu beţi niciodată ceai, cafea, bere şi vin!” (E. G. White – Dietă şi Hrană p. 734)

„E păcat să bea ceai şi cafea.” (E. G. White – Dietă şi Hrană p 741)

„REA PÂNĂ LA ULTIMA PICĂTURĂ…”

Ciocolata – aliment sănătos sau otravă?

Una dintre cele mai dificile probleme este să tratezi un subiect, despre care există atâtea idei preconcepute. Majoritatea membrilor Bisericii AZS, când aud de ciocolată, sunt convinşi că acesta este un aliment nesănătos şi prin urmare, este păcat să mănânci.

În cele ce urmează, vom încerca să analizăm problema ciocolatei, cât se poate de obiectiv. Ciocolata, alături de celelalte dulciuri, face parte din grupa „ispitelor dulci”. Consumul mediu de ciocolată este de 7,5-8 kg pe an pe cap de locuitor, cantitate la care sa mai adaugă 8,2 kg de biscuiţi şi de napolitane şi 7 kg de alte dulciuri (bomboane, dropsuri, turtă dulce etc.).

Compoziţia bobului de cacao:

Bobul de cacao conţine 31 % grăsimi, 14 % hidraţi de carbon şi 9 % proteine. Boabele de cacao, din cauza conţinutului de alcaloizi (metiletaxine), au un gust amar. Ele conţin aproximativ 400 de substanţe chimice, identificate până acum, prin care: polifenoli (6 metilexatine), teobromină (2), cofeină (1), sare (2) şi acizi graşi (1). Conţinutul bogat în polifenoli este explicaţia faptului că ciocolata nu se reîncălzeşte. Substanţe chimice asemănătoare găsim în struguri, ceapă, mere, citrice, fructe al căror consum reduce riscul bolilor cardio-vasculare şi al cancerului.

„PĂCATELE” CIOCOLATEI

I. Zahăr şi grăsimi = calorii în exces

100 de grame de ciocolată conţin 40 de g. de grăsimi şi 50 g. de zahăr, care oferă circa. 550 kcal.

Cu toate că ciocolata este bogată în grăsimi, totuşi aportul total de grăsimi din ciocolată nu depăşeşte 1% din alimentaţia omului (16). În comparaţie cu aceasta, cărnurile aduc 30% din consumul de grăsimi, 22% produsele de panificaţie, prăjituri, biscuiţi, torturi, plăcinte, iar proporţia de 20% este asigurată de lapte şi de produsele lactate.

60% dintre grăsimile din compoziţia ciocolatei sunt grăsimi saturate, iar jumătate dintre acestea conţin acid stearic. Untul de cacao este o grăsime vegetală, deci nu conţine colesterol. Ciocolata de lapte, însă, prin adaosul de lapte, conţine o mare cantitate de colesterol.

Deşi, în general, grăsimile saturate cresc colesterolemia, acidul stearic nu are acest efect (16).

Ciocolata, prin conţinutul crescut de grăsimi şi de zahăr este un aliment bogat în calorii, favorizând apariţia obezităţii.

II. Teobromina şi cofeina

Deşi ciocolata conţine cofeină, totuşi cantitatea aflată în ea este foarte mică (17, 18), fără să aibă efectul excitant demonstrat în cazul consumului de cafea şi de ceai. Ciocolata albă şi ciocolata de lapte conţin o cantitate foarte mică.

Cafea decofeinizată 1 ceaşcă 3 mg

Ciocolată de lapte 11 mg

Pudră de cacao 1 linguriţă 12 mg

Ceai 1 ceaşcă 36 mg

Cafea 1 ceaşcă 60-100 mg

Ciocolata conţine o cantitate semnificativă de teobromină, o rudă apropiată a cofeinei. Şi totuşi, în comparaţie cu cofeina, nu are efect excitant asupra sistemului nervos central (17). Teobromina însă trece foarte uşor prin placentă, iar, în corpul fătului, se transformă în cofeină. Deci, atenţie la cantitatea de ciocolată consumată de gravide! Teobromina are şi un puternic efect diuretic. După unele cercetări, teobromina ar favoriza boala fibrochistică mamară, o stare precanceroasă (18).

III. Amandiamina şi feniletilalanina

După unele cercetări, aceste substanţe stimulează aceiaşi receptori din creier ca şi marihuana şi haşişul, având efect de drog. Însă, cantitatea acestor substanţe este mică în ciocolată, fără să manifeste acest efect de drog.

IV. Prezenţa compoziţiei lapte-zahăr

Efectele pozitive ale ciocolatei (16, 17, 18, 20, 22, 23):

Ciocolata este bogată în acizi graşi mononesaturaţi, aceştia fiind grăsimi sănătoase, asemenea celor din nuci, măsline şi avocado .

Ciocolata este bogată în magneziu; de asemenea, conţine fier şi potasiu.

Fiind un aliment de origine vegetală, este bogată în substanţe fitochimice care au un efect antioxidant; aceste fitochimicale fac parte din grupa flavonoizilor, cu efect pozitiv în prevenirea bolilor cardio vasculare.

Consumul de ciocolată favorizează producţia de endorfine, responsabile de o stare spirituală pozitivă.

CIOCOLATA ÎNTRE SĂNĂTATE ŞI BOALĂ

Consumul de ciocolată este asociat cu o serie de afecţiuni (16, 17, 18, 19, 23):

Acnee

Alergie

Tulburări afective

Tulburări de coagulare

Creşterea colesterolului

Carii dentare

Diabet zaharat

Cancer

Tulburări de imunitate

Infecţii

Litiază renală

Migrenă

Accentuarea sindromului premenstrual

Obezitate

Toxicitate

Migrenă: Cercetările au demonstrat că 16% dintre cazurile de migrenă sunt cauzate de consumul de ciocolată. Consumul concomitent de ciocolată şi de caş declanşează, în 80% dintre cazuri, crize de migrenă.

Toxicitate:

În cursul anilor, s-au relatat cazuri de infecţii cu Salmonella, Listaria, transmise prin ciocolată infectată. Consumul de ciocolată în cantităţi mari poate genera atrofie testiculară reversibilă. De asemenea, consumul de ciocolată poate fi asociată cu creşterea în proporţie de 8% a frecvenţei mastopatiei fibrochistice şi cu favorizarea acţiunii dietilbenzatrinei cu efect cancerigen (cancer mamar). Iar, după ultimele cercetări, polifenolii (taninii) cresc riscul de cancer esofagian (16).

Litiază renală:

După un consum de 100 g. de ciocolată, s-a observat triplarea eliminării oxalaţilor şi a calciului, care favorizează apariţia litiazei renale.

Dependenţă:

Se pare că unul dintre efectele cele mai nefavorabile ale consumului de ciocolată este crearea dependenţei, în special la copii şi tineri.

Tulburări afective, în special la tineri (prin conţinutul de fenil-etil-amină):

Furie, mânie, iritabilitate, confuzii, hiperactivitate, comportament violent, tulburări de memorie, deteriorarea scrisului.

DECI… ESTE BUNĂ CIOCOLATA SAU NU?

La această întrebare am dori să primim răspunsul din partea unor personalităţi din biserica AZŞ şi din afara ei:

    “Folosirea la un loc a laptelui şi a zahărului în mare cantitate trebuie să fie evitată (21).

   „Deşi consumul de ciocolată prezintă anumite avantaje în domeniul sănătăţii, ciocolata nu poate fi numită nicidecum un aliment sănătos”.

    „Ciocolata este un aliment unic, pe care putem să-l folosim în cantitate mică” (16).

  „Consumul moderat de ciocolată nu este condamnat de E. G. White; totuşi, Domnul ne-a oferit lumină în ceea ce priveşte consumul de zahăr. Dacă ciocolata pe care o consumăm conţine o cantitate mică de zahăr, folosirea ei nu este dăunătoare”.

„După cunoştinţele mele, E.G.White nu aminteşte nimic despre ciocolată, dar condamnă ferm consumul de cafea. Este adevărat că şi ciocolata conţine o cantitate mică de cofeină, dar pentru această cantitate mică nu trebuie să ne îngrijorăm.”

„Pentru biserica AZŞ, consumul de ciocolată nu este o problemă majoră de sănătate” (18).

    „Ciocolata nu este pentru tine un lucru deosebit de bun. Trebuie să explicăm, în special tinerilor, efectele negative ale consumului de ciocolată” (19).

Deci… ciocolata este bună sau rea?

Înainte să decideţi, să nu uitaţi:

Ceea ce e sigur: Alcoolul – prosteşte

Fumatul – ucide

Ciocolata – îngraşă

Ceea ce e şi mai sigur:

CIOCOLATA POATE DEVENI UN DROG! !

P.S. Şi dacă totuşi v-aţi decis să consumaţi ciocolată, să nu uitaţi cantitatea recomandată: 40-50 g. pe săptămână (16).

Bibliografie:

General Conference Nutrition Council, A position statement on The use of caffeina, 1993.

CRAIG J.W., Caffeine: It can Real Havoc. The Jour of Health and Healing , vol. 19, number 3:9-11.

PERCEK A., Sănătate înainte de toate, Ed.100+1 Gramar, Bucureşti, 1995.

GARDNER V., Caffeine Questions SDA Comunity Health Services.

WILSON G., Rea până la ultima picătură, Semnele timpului, 1992, 22-23.

SCHARFFENBERG J.A., The Coffee problem, Department of Nutrition School of Health, Loma Linda University.

Calamity in a cup, Let’s Eat, 1995.

BRADC., Risk Factors for Osteoporosis, Aust.N.Z. J Med, 1999, 29, 197-2002.

HEANEY R., Calcium How your diet affects require ments, Veg, Nutr. Health Letter, 1998, 3, 1-3.

KLAG M.J., Coffee Intake and risk of Hypertension, Arch Intern Med., Vol 162, 2002, 657-662.

URGERT R., The colesterol-raising factor from coffee beans, JR Soc. Med, 1996, 89, 613-623.

OHTA M., Effects of Caffeine on the Lones, Ann Nutr. Metab., 1999; 43:52-59.

CHOW W., Risk of stomach cancer in relation to consumption of cigarettes alchool tea and coffee, Int.J. Cancer, 1999, 81, 871-876.

KLEBANOFF M., Maternal serum paraxenthin, a caffeina metabolite and the risk of spontaneous abortion, N Eng J Med, 1999, 341, 1639-44.

NURMINEN M.L., Coffee, caffeine and blood pressure, Eur. J. Clin Nutr, 1999; 53, 831-839.

FELDMANN E.B., Death by Chocolate. Facts and Myths. Nutrition Today, Vol. 33, Number 3, 1998, 106-112.

Chocolate: Can It Be Part of Your Healthy Diet? Loma Linda University Vegetarian Nutrition Letter, 2000, August, Vol, 3, Num. 7.1-5.

Health Professionals Answar Questions. Concerning Ellen Wshite’s Teachings General Conference of SDA, E.G. White Estate, 1990.

GUNTHER B.P., The Divine Prescription and Science of Health and Healing TEACH Services, Inc. New York, 1997.

CHOCOLATE 9 Modern Science Investigates an Anciant Medicine. American Association for the Advancement of Science. J. of Nutrition, 2000, vol 130 Number 8S.

E.G.WHITE., Dietă şi hrană, Ed. Păzitorii Adevărului, Bucureşti.

ANTAL M, Csokolade-isteni eledel, vag. Bunosetek?, UJ DIETA 2003/1; 14-15.

ROSSNER S., Chocolate- Diuine Food, fattening junk or nutritions supplementation?, EVR. J. CLIN. NUTR., 1997, 51, 341-345.

Test: SUNT SAU NU DEPENDENT DE CIOCOLATĂ (DULCIURI) ?

SET I.

Mănânc în fiecare zi dulciuri (ciocolată). DA NU

Dacă pot alege, prefer o prăjitură în loc de un măr. DA NU

Nu am niciodată poftă de „ceva dulce” DA NU

(cafea, zahăr, ciocolată, prăjituri).

SET II.

Rezist mai multe zile fără să mănânc dulciuri DA NU

(bomboane, sucuri, ciocolată, biscuiţi).

Pot să mă opresc după o singură felie de prăjitură DA NU

sau după o bucăţică de ciocolată.

Rezist să nu mănânc nimic între mese, DA NU

nici măcar o bomboană.

Rezist să nu beau răcoritoare 3-4 zile. DA NU

Rezist să nu mănânc dulciuri după mesele principale. DA NU

Dacă am în casă ciocolată sau bomboane, rezist să

nu gust. DA NU

Dacă la SET I aveţi două răspunsuri DA, dacă la setul II, peste două răspunsuri NU – atunci sunteţi dependent de ciocolată, de dulciuri, şi trebuie să schimbaţi urgent stilul de alimentaţie, rezistând la „ispitele dulci”.

Loránt T. Szentágotay, medic de familie în Cluj Napoca.

Sursa: http://www.bisericaonline.ro/Cafeina-ciocolata-Sunt-dependent-de-un-drog-ascuns–Sclavagism-modern-dependenta-de-droguri-116.html

This entry was posted in Nutritie and tagged . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>