Sărac sau bogat

Sărac sau bogat

Apoc.2,9: „Știu necazul tău și sărăcia ta (dar ești bogat)“

Copilăria rămâne în amintirea celor mai mulţi din generaţia mea ca un timp deosebit de binecuvântat. Nu aveam jucării, nu aveam calculatorul, dar aveam o bogată fantezie pe care o foloseam în a inventa fel şi fel de jocuri. Unul din jocurile preferate era „rece, cald sau fierbinte”. Un copil ieşea afară, în lipsa lui se ascundea un obiect într-un loc ştiut doar de cei care rămâneau, şi în funcţie de cât de aproape sau departe era, toţi rosteam într-un glas, rece, dacă era foarte departe, cald când se apropia de acel loc sau fierbinte atunci când era gata să găsească obiectul ascuns. Cel venit de afară nu „vedea” de la început ceeace ştiau cei rămaşi în casă.

De multe ori jucăm un joc asemănător şi în comunitatea noastră. Nu vedem ce ar trebui să vedem. Adesea se aud cuvinte de resemnare în ce priveşte starea comunităţii: nu mai există iubirea de la început, parcă totul s-a plafonat, nu mai există nici o creştere spirituală, s-a dus părtăşia dintre noi etc.

Realitatea este alta, văzută de la înălţimea cerului. Noi vedem o comunitate care nu mai creşte, care se face tot mai mică, e tot mai limitată, şi tot mai lipsită de puterea dătătoare de viaţă a Duhului Sfânt. Speranţa, în loc să crească, parcă se micşorează tot mai mult. Pentru cei pesimişti, care trăiesc în zona „rece” e timpul să aibă o altă orientare, iar cei care se complac într-o stare de „căldicel” este vremea unei treziri. Cred că trebuie să privim lucrurile din zona „fierbinte”, care dau putere şi trezesc nădejdea mântuirii noastre.

Noi avem un Domn care are toată puterea în cer şi pe pământ, Unul care vrea să fie cel mai bun prieten al nostru. În Domnul Hristos avem deplina cunoştinţă care, acceptată prin credinţă ne face bogaţi. Avem de partea noastră pe Cineva care a fost ispitit în toate lucrurile ca şi noi, dar fără păcat, şi care ne-a făgăduit întotdeauna biruinţa, atâta timp cât rămânem de partea Sa. Când ne pomenim în faţa unei situaţii fără ieşire, avem alături pe Cineva care are sute de rezolvări pentru criza vieţii noastre. Avem Cuvântul Său minunat cu nenumărat de multe făgăduinţe, care ne oferă o perspectivă foarte luminoasă.

Dacă ne concentrăm cu toată puterea asupra Domnului şi Mântuitorului nostru, vom descoperi că în toate luptele şi suferinţele noastre, în slăbiciunile şi limitările noastre, în părătăşia cu El găsim bogate daruri. Luptele pe care le câştigăm prin credinţa în El şi iubirea Lui sunt cele mai mari comori ale Bisericii noastre. Iar acea comunitate, slabă şi plină de defecte (cum sunt ispitit să o văd) este o comoară de mare preţ în ochii Lui, pentru că a răscumpărat-o prin sângele Său. Sărăcia noastră este o stare ferice, atâta timp când ne simţim dependenţi de Isus şi avem făgăduită Împărăţia Sa. Ascultă glasul Său: „O, dacă ai fi rece sau în clocot!” (Apoc.3,15)

Pastor Otto Stănoiu

Sursa: http://adventist.at

This entry was posted in Editoriale. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>