Rugăciunea pentru masă

Rugăciunea pentru masă

Înţelegerea mai profundă a semnificaţiei rugăciunii pentru masă.

Cu câţiva ani în urmă, un jurnalist din New York, A. J. Jacobs, şi-a luat ca ţintă să trăiască un an de zile respectând toate poruncile din Biblie. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să caute în Biblie toate poruncile, regulile şi instrucţiunile existente. De la Legea Celor Zece Porunci şi regula de aur, până la legile legate de purificare din Vechiul Testament, Jacobs a găsit mai mult de 700 de instrucţiuni specifice. Apoi, împreună cu un grup de colaboratori spirituali şi teologici, a stabilit modul punerii lor în practică. Cartea lui – The Year of Living Biblically – consemnează experimentul.

Timp de un an, Jacobs a intrat în acest proiect şi, desigur, acest lucru i-a schimbat atitudinile şi convingerile. A simţit că a devenit o persoană mai bună, mai atentă cu cei din jur şi “dependentă de recunoştinţă”.

Cea mai mare descoperire din experimentul său a fost atitudinea de recunoştinţă. “Biblia spune să mulţumeşti lui Dumnezeu după masă,” explică el. “Am făcut asta. Poate prea mult. I-am mulţumit pentru orice – pentru metroul care venea la timp, pentru comoditatea canapelei mele, etc. A fost ciudat, dar minunat. Niciodată înainte nu am fost atât de conştient de miile de lucruri mărunte care merg bine în vieţile noastre.”

Dăruind mulţumiri; cerând binecuvântări
Jacobs a găsit un secret pentru a trăi viaţa ca un urmaş al lui Dumnezeu. Biblia ne repetă mereu că viaţa noastră şi tot ce ne susţine sunt daruri de la Dumnezeu – şi că cel mai bun răspuns al nostru este recunoştinţa. Cele mai multe tradiţii religioase ale lumii, practică anumite forme de binecuvântare şi de mulţumire, înainte sau după masă. Indiferent de forma ei, această mulţumire este o recunoaştere a faptului că atât hrana cât şi viaţa vin de la puterea divină în care credem.

Cu toate acestea, instrucţiunile biblice legate de “rugăciunea pentru masă” – nu sunt atât de uşor de găsit. Cea mai specifică instrucţiune se găseşte în Deuteronom 8:10: “Când vei mânca şi te vei sătura, să binecuvântezi pe Domnul, Dumnezeul tău, pentru ţara cea bună pe care ţi-a dat-o”. (Vezi şi Deut. 6:11,12.)

“Deci, fie că mîncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu”
1 Cor. 10:31

Însă avem şi exemplul lui Isus care a “mulţumit lui Dumnezeu pentru mâncare” atunci când a hrănit 5.000 de oameni (Mat. 14:19, NCV). De asemenea, El “a luat o pâine şi i-a mulţumit lui Dumnezeu pentru ea” când a luat Cina cu ucenicii Săi (Mat. 26:26, NCV). Se pare că era ceva atât de distinctiv în această acţiune, încât în urma ei ucenicii, care au călătorit cu Isus pe drumul spre Emaus, L-au recunoscut în final (Luca 24:30).

Mulţumirea înainte de masă era un obicei al apostolului Pavel, din moment ce acest detaliu este inclus în povestirea naufragiului din Fapte 27:35. În 1 Timotei 4:3,4 el descrie mulţumirea faţă de Dumnezeu ca cel mai important ingredient al fiecărei mese.

Deci, în timp ce nu ne sunt prezentate orientări specifice pentru cum ar trebui să spunem rugăciunea pentru masă, actul ei este în concordanţă cu instrucţiunile generale ale Bibliei, istorisirile şi exemplele ei.

Amintindu-ne de Dumnezeu
Multe tradiţii religioase au adoptat modele de zi cu zi pentru rugăciune, ca un mod de a le reaminti credincioşilor să-şi întoarcă sau să-şi reîntoarcă inimile şi minţile către Dumnezeu. Rugăciunea pentru masă este un mod simplu de a practica această apropiere de Dumnezeu în viaţa noastră. Din descrierea care ni se face cu privire la rugăciunile zilnice ale lui Daniel, este posibil ca ele să fi fost legate de cele trei mese ale zilei: “El se ruga de trei ori pe zi, la fel ca întotdeauna, şi lăuda pe Dumnezeu” (Dan. 6:10, NLT).

De fiecare dată când ne oprim din activitate sau din alte activităţi aglomerate pentru a mânca, putem profita de ocazia de a ne reaminti de Dumnezeu şi de dragostea Lui pentru noi. Când ne oprim pentru masă, hrană însăşi ne îndeamnă: “A mânca înseamnă să vezi, să miroşi, să atingi şi să guşti purtarea de grijă a lui Dumnezeu”. În timp ce experimentăm această realitate fizică, ne reamintim de realitatea lui Dumnezeu şi de nevoia de a-I răspunde.

Căutând mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu
Este ceva pur şi simplu corect în a te opri înainte de a mânca, pentru a mulţumi lui Dumnezeu. Poate că suntem flămânzi, hrana poate mirosi îmbietor, şi poate că suntem gata să mâncăm, dar ne oprim pentru rugăciune. În timp ce nevoile noastre fizice sunt importante, într-un mod simplu dar real, alegem să căutăm mai întâi pe Dumnezeu şi Împărăţia Lui. Noi acţionăm aşa, iar acest lucru ne reaminteşte de învăţătura lui Isus: “Nu vă îngrijoraţi dar zicând, ‘Ce vom mânca? Ce vom bea? Cu ce ne vom îmbrăca?’… Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Mat. 6:31-33).

Când avem hrana în faţa noastră, putem recunoaşte că El şi-a îndeplinit deja făgăduinţa, iar prin rugăciune, ne reafirmăm priorităţile faţă de Împărăţia Sa.

“…să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu”
Când spunem rugăciune, recunoaştem că atunci când mâncăm, o facem, aşa cum facem orice altceva din viaţa noastră, în prezenţa lui Dumnezeu. Ce şi cât mâncăm va fi influenţat de recunoaşterea lui Dumnezeu şi a cerinţelor pe care le are El în viaţa noastră. Când sănătatea noastră şi vieţile celor din jur sunt influenţate de alegerile hranei pe care o consumăm, recunoaştem că prezenţa lui Dumnezeu ne va ajuta să luăm decizii bune pentru a trăi mai pe deplin pentru El şi pentru a servi Lui şi altora.
Pavel spune: “Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu” (1 Cor. 10:31).

Oferind altora
Când Îl recunoaştem pe Dumnezeu în alimentaţia noastră, conştientizăm faptul că, în această lume, sunt mulţi alţii care suferă de foame. Binecuvântările pe care le primim trebuie împărţite cu alţii, câteodată imediat, câteodată prin munca noastră consecventă de a ajuta pe cei în nevoie.

Dorim ca şi ceilalţi să-I mulţumească lui Dumnezeu pentru bunătatea Lui, şi orice resurse avem ne oferă privilegiul de a lucra împreună cu Dumnezeu ca acest lucru să devină realitate: “Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună…În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu” (2 Cor. 9:8-11).

“Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile”
Simplul act de a spune rugăciunea pentru masă, poate fi profund; ne poate conecta sau reconecta cu Creatorul nostru, provocându-ne să trăim mai bine, să ne apropiem de vecinii noştri şi să practicăm o viaţă de recunoştinţă.

Când spunem rugăciunea pentru masă dintr-o inimă recunoscătoare şi evlavioasă, urmăm sfatul lui Pavel pentru a primi binecuvântările vieţii: “Bucuraţi-vă întotdeauna. Rugaţi-vă neîncetat. Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Isus Hristos, cu privire la voi” (1 Tes. 5:16-18).

Nathan Brown – editor la Signs Publishing Company în Melbourne, Australia. Este autorul a cinci cărţi; cea mai recentă dintre ele poartă titlul “I Hope” (Sper).

Nathan Brown

Sursa:  http://ro.adventistworld.org/

This entry was posted in Viata de rugaciune and tagged . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>