Proverbele

Proverbele

1. Titlul. Titlul „Proverbe” este luat din primele cuvinte ale cartii. Cuvantul ebraic tradus „proverbe” deriva din radacina mashal, care inseamna „a fi asemenea”, „a se compara”. Substantivul a luat diferite sensuri: (1) o parabola (vezi Ezechiel 17,2; 20,49; 24,3–5) – parabolele prin care Mantuitorul a invatat poporul sunt meshalim in sensul acesta; (2) un proverb, o zicala populara scurta si clara (1 Samuel 10,12; 24,13; Ezechiel 12,22.23; Ezechiel 18,2.3); (3) o zicatoare (Deuteronom 28,37; 1 Regi 9,7; Psalm 44,14); (4) o cuvantare profetica simbolica (Numeri 23,7.18; 24,3.15); (5) un poem de diferite tipuri: (a) o oda (Numeri 21,27–30); (b) un poem didactic (Psalm 49,3.4; Psalm 78,2); (c) un poem care consta din enunturi scurte de intelepciune etica, de pilda, multe din proverbele lui Solomon. Ideea de comparatie, care rezida in radacina verbului mashal, se gaseste in multe din definitiile acestea.

    2. Autorul. Faptul ca Solomon a fost autorul cartii pare evident din capitolele 1,1; 10,1; 25,1. Vezi totusi la capitolele 30,1; 31,1. E de asemenea cunoscut ca Solomon „a rostit trei mii de pilde” (1 Regi 4,32). Pana de curand autorul sau obarsia divina aproape ca nu erau discutate nici in biserica iudaica, nici in cea crestina. Invatati moderni tind sa acorde o data post-exilica cartii si nu-l recunosc pe Solomon de autor al cartii.

Solomon a scris proverbele in primii ani ai domniei sale, pe cand asculta inca de glasul Duhul lui Dumnezeu care-i vorbea inimii. „Raspandirea larga a acestor principii si recunoasterea lui Dumnezeu ca Acela caruia Ii apartine toata lauda si onoarea au facut din prima parte a domniei lui Solomon o perioada de inaltare morala, dar si de prosperitate materiala” (PK 34).

3. Cadrul istoric. Solomon a fost al treilea imparat al lui Israel. Poporul lepadase conducerea lui Dumnezeu, cand nu n-au ascultat de Samuel, un judecator intelept si temator de Dumnezeu, si au cerut un imparat (1 Samuel 8,4-7). Motivul acestei decizii era dorinta poporului de a avea un imparat vizibil care sa-i conduca in lupte impotriva puterii tot mai mari a natiunilor din jurul lor si a popoarelor marii care se stabilisera in Palestina (1 Samuel 8,20; vezi la Genesa 10,14; 21,32; vezi si vol. II, p. 27).

La inceputul domniei sale, Saul ii supusese cu succes pe vrajmasii lui Israel. Prosperitatea lui ar fi continuat daca acelasi duh de proslavire de sine, care facuse pe popor sa ceara un imparat, nu l-ar fi facut insensibil la mustrarile lui Dumnezeu (vezi 1 Samuel 15,22.23).

David si-a inceput domnia avand perspective bune. Mai tarziu, increderea copilareasca in Dumnezeu, care caracterizase cariera lui timpurie, a fost deteriorata prin compromisuri. Imparatul a copiat unele dintre purtarile altor monarhi si a cazut intr-un pacat grav. Credinta lui initiala, caderea in pacat si sincera lui pocainta au avut toate influenta asupra lui Solomon. In ultimii ani ai vietii sale, David a cautat sa-l puna in garda pe Solomon cu privire la pacatelor care atrasesera consecinte atat de tragice asupra sa si asupra poporului sau (vezi PP 753; 1 Regi 2,1–4).

Solomon si-a inceput domnia caracterizat fiind de umilinta si consacrare, dandu-I Domnului posibilitatea Domnului sa-l binecuvanteze cu o prosperitate inegalabila (1 Regi 3,5-15). Aceasta a fost intr-adevar epoca de aur a monarhiei ebraice. Faima lui s-a raspandit in strainatate in mare parte din lume, si multi au cautat intelepciunea lui (1 Regi 4,31-34; 10,1-13). Una din marile erori ale vietii sale a fost inmultirea numarului sotiilor, dintre care multe erau idolatre (1 Regi 11,1-4). Aceste femei i-au abatut inima de la Dumnezeu.

    4. Tema. Tema cartii Proverbelor e de a inalta intelepciunea, care este descrisa ca fiind „frica de Domnul” (cap. 1,1-7; 9,10). Desi intelepciunea isi are temelia in pastrarea unei bune legaturi cu Dumnezeu, totusi cartea nu e un tratat religios. Mare parte din invatatura este etica si morala, nu spirituala. „Principiile ei legate de harnicie, cinste, economie, cumpatare si curatie sunt taina adevaratului succes. Principiile acestea, asa cum sunt aratate in cartea Proverbelor, alcatuiesc o comoara de intelepciune practica” (Ed 135).

 Sursa:  Uniunea de Conferinte a Bisericilor Adventiste din Romania

This entry was posted in Cartile Bibliei. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>