Predicarea integrală

Predicarea integrală

„Când va veni Mângăietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul…” (Ioan 16,13)

Făgăduinţa divina pentru aceste timpuri noutestamentale avansate, peste care Duhul adevărului este de aşteptat să stăpânescă, este cunoaşterea integrală a adevărului. Din nefericire, natura păcătoasă, în care ne mai aflăm încă, face nedesăvârşită această experienţă a cunoaşterii. Cu toate acestea, proorocia din Daniel 12,4 arată că nivelul cunoştinţelor de tot felul se află în permanentă creştere. Cuvântul profetic face referire în special la cunoaşterea adevărului biblic. In acest context, predicarea trebuie să ţină pasul cu ritmul de creştere a cunoştinţelor.

Daca avem curajul să recunoaştem, predicarea este o experienţă în care suntem prea dependenţi de propriile noastre gusturi, trendinţe, afinităţi şi căutări. Propria noastră personalitate cu tot ce ţine de aceasta, determină prea adesea conţinutul şi forma soliei pe care o prezentăm de la amvon. În timp ce acest lucru este normal şi necesar, oferind bisericii şi lumii o varietate de stiluri pe masura multitudinii preferinţelor ascultătorilor, responsabilitatea faţă de integralitatea adevărului ne obligă să ne revizuim din când în când subiectele alese pentru predicare dacă nu cumva şi modul de abordare şi expunere a acestora.

Aceste rânduri se doresc a fi o chemare şi o provocare adresată întregului corp al slijbaşilor bisericii, de a permite mai mult Duhului Sfânt să săvârşească în noi şi cu noi actul vestirii Evangheliei. Vom recunoaşte astfel marea noastră dependenţă de Dumnezeu atât în alegerea cât şi în transmiterea mesajului public. Oricât de mare şi reuşită ar fi experienţa noastă la amvon, noi trebuie să  devenim din ce in ce mai dependenţi de calauzirea Duhului, atunci când se pune problema împlinirii chemării noastre divine.

Ca beneficiari şi mandatari ai moştenirii noastre protestante, suntem datori să privim adevărul Bibliei din perscpectiva larg cuprinzătoare a Planului de Mântuire. In acest concept se încearcă integrează orice temă aleasă, într-un sistem unitar, coerent, logic şi exhaustiv. Pe această cale se elimină riscul tratării disproporţionate a marilor teme biblice.

Pentru că această preocupare a făcut obiectul cercetării şi expunerii multor slujitori ai amvonului, vom folosi aici experienţa deja recunoscută în domeniu şi vom face referire la propunerea lui  Steven P. Vitrano: pastor, misionar, profesor şi scriitor, care şi-a dovedit eficienţa prin sutele de suflete conduse la mântuire. El ne sugerează o subîmpărţire a Planului de Mântuire în patru teme majore: Împăcarea, Renaşterea, Prosfăvirea şi Refacerea Finală. Vom face şi noi referire la cartea sa: Preaching The Four Faces of Salvation, publicată de Asociaţia Pastorală a Conferinţei Generale în anul 2000,  la editura: Pacific Press Publishing Association. Vom urmări aceşti patru paşi fundamentali de refacere şi vindecare în procesul mântuirii veşnice.

Solia centrală a împăcării prin jertfa supremă a Fiului lui Dumnezeu
Atunci când afirmăm ca predicarea noastra trebuie sa fie hristocentrică, ne referim la faptul că adevărul în jurul căruia se ordonează celelalte teme este Isus Hristos şi El răstigni, înviat şi gata să vină a doua oară. Pot fi distinse trei mari capitole care cuprind ateastă temă: Căderea omului, Împăcarea şi Îndreptaţirea. Fiecare dintre ele conţin o listă minimă de afirmaţii esnţiale.

Căderea omului presupune:
1. Dumnezeu este Creator unic
2. Omul reprezintă capodopera creatiunii
3. El a fost dotat cu libertate şi responsabilitate personală
4. Alegerea sa s-a dovedit dezastruoasă
5. Căderea a afectat întreaga creaţiune
6. Pământul a devenit teritoriul de manifestare a răului
7. Relaţia omului cu Dumnezeu a fost grav afectată
8. Iniţiativa refacerii legăturii şi procurarea mijloacelor aparţin lui Dumnezeu
9. Harul divin este singura speranţă a păcătosului
10. Numai viaţa Fiului lui Dumnezeu putea să platească preţul mântuirii

Împăcarea este lucrarea divină prin care:

1. Tatăl ofreră cea mai mare valoare din univers, viaţa Fiului Său
2. Fiul Îşi dă viaţa de bunăvoie ca semn a iubirii Sale supreme
3. Duhul Sfant asistă întruparea şi lucrarea Fiului
4. Fiul Se întrupează preluând natura umană şi păstrând pe cea divină
5. In locul omului şi în folosul lui a suportat consecinţele călcării Legii
6. Infailibilitatea Legii este apărată în timp ce călcătorul ei are o şansă
7. Viaţa zilnică a Mântuitorului demonstrază posibilitatea ascultătii
8. Dependenţa de Tatăl este singura cale de reuşită
9. Meritele Fiului sunt singura speranţă şi ele sunt transferabile
10. Credinţa este singurul mod de transfer a meritelor mântuitoare

Îndreptaţirea prin credinţă este necesară şi posibilă deoarece:

1. Toţi oamenii au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu
2. Credinţa ne apropie de Dumnezeu şi ne conduce la El
3. Credinţa acceptă ceeace mintea nu poate pătrunde
4. Ascultare de cerinţele divine devine reală prin credinţă
5. Nemărginita bogăţie a harului este efectivă prin credinţă
6. Trecutul este iertat ca şi când n-ar fi fost
7. Prezentul este sfinţit prin lucrarea Duhului
8. Renaşterea spirituală progresează şi omul cel nou creşte
9. Viaţa personală devine o marturie a lucrării divine
10. Sensul şi bucuria vieţii sunt patrunse de slava lui Dumnezeu

Transformarea vieţii este perspectiva plină de speranţă
Când femeile duse la mormânt in cea dintâi zi a săptămânii au constatat  că Isus este viu, o nouă perspectiva a fost deschisă înaintea neamului omenesc. Moartea trebuia să cedeze în faţa argumentului suprem al relităţii învierii. Curând, Mântuitorul avea să se suie la Tatăl Său pentru a atrage la Sine pe toţi oamenii şi pentru a pregăti locaşurile veşnice ale slavei. Mai rămânea de asigurat calea într-acolo. Această cale nouă şi vie este asigurată de lucrarea Fiului lui Dumnezeu în prezenţa scaunului de mărire din ceruri. Punctul cel mai însemnat al Evangheliei este lucrarea de mare preot a lui Isus Hrtistos în sanctuarul din cer. În jurul acestei lucrări se concentrează o multime de adevăruri ca:

1. El traieşte ca să împlinească nevoile şi să ne poarte de grijă
2. La tronul harului legea rămâne neschimbată, iar păcatul este iertat
3. Rostul legii este clarificat chiar prin lucrarea harului
4. Faptele sunt dovada mântuirii şi roadele credinţei ascultătoare
5. Legea lui Hristos este expresia practica a legii lui Dumnezeu
6. Cuvântul scris descoperă pe Dumnezeu şi voinţa Sa
7. Desăvârşirea este cerută şi asigurată de Dumnezeu
8. Sunt două feluri de copii ai lui Dumnezeu
9. Sunt două feluri de păcate, cel comun şi cel de neiertat
10. Numai în Hristos avem siguranţa transformării mântuitoare

Când trupul acesta supus putrezirii se va îmbrăca în neputrezire
Minunea şi făgăduinţa transformării nu se rezumă doar la refacerea chipului divin în caracterul credincioşilor lui Dumnezeu. Lucrarea mântuirii se desăvârşeşte abea atunci când şi trupurile sfinţilot vor fi schimbate. Predicarea noastră trebuie sa acorde spaţiu suficient acestei Evanghelii a proslăvirii celor mântuiţi.

1. Ziua Judecăţii poate fi o zi a speranţei şi mângâierii
2. Dreptatea cere o zi a socotelilor şi a răsplătirii credincioşiei
3. Mântuirea este completă numai când şi trupul va cunoaşte slava viitoare
4. Învierea drepţilor este garantată de învierea lui Hristos
5. Dumnezeu este în aşteptare şi nerăbdător să ne dea moştenirea
6. Fără finalitatea slavei nu este prea multă speranţă
7. Revenirea pe norii cerului este o temă majoră a Bibliei
8. Veşnicia şi viaţa veşnică este o vocaţie demnă de fiinţa umană
9. Viaţa veşnică este tot un dar al lui Dumnezeu
10. Evenimentul va fi marcat de cea mai strălucită sărbătoare

Cerul cel nou şi pământul cel nou
Deasupra de orice temă a mântuirii este cea a restaurarii. Aşezarea din nou a lucrurilor este subiectul care poate cel mai bine să dea speranţă şă mângâiere.
1. Moarte nu va mai fi
2. Durerea va dispare
3. Armonia creastiunii va fi refăcută
4. Va lipsi orice ameninţare şi pericol
5. Păcatul va fi eradicat fără riscul de recidivă
6. Stapânirea universală a lui Dumnezeu va fi recunoscută şi restabilită
7. Libertatea va fi deplină
8. Vindecarea va fi totală
9. Iubirea va fi veşnic implinită
10. Slava divină va necurmat înălţată
Trecând în revistă aceste idei ne putem verifica şi îndrepta predicarea astfel încât să prezentăm tot adevărul despre Dumnezeu şi mântuirea Sa.

Ion Buciuman

Sursa articol: www.cercetatiscripturile.org

This entry was posted in Pastoratie and tagged , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>