Instrumentele muzicale ale vechilor evrei

Instrumentele muzicale ale vechilor evrei

 

Muzica a jucat un rol insemnat in viata religioasa a vechilor evrei. Din cele mai timpurii vremuri ale istoriei lumii (Genesa 4,21), in poporul lui Dumnezeu s-au aflat tot felul de instrumente intr-o gama bogata (vezi Psalmi 150). Reprezentatiile muzicale aveau loc in cadrul multiplelor si marilor evenimente ale istoriei copiilor lui Israel.

Actul minunat al eliberarii de armata egipteana la Marea Rosie a fost celebrata in sunet de timpan (Exod 15,20). Sunetul trambitele a constituit semnalul caderii miraculoase a zidurilor Ierihonului (Iosua 6,16). Orchestra lui David, care a cantat cu prilejul mutarii chivotului de la Chiriat-Iearim la Ierusalim, avea in componenta cel putin cinci feluri diferite de instrumente (2 Samuel 6,5). Templul lui Solomon avea o organizare muzicala minutios pusa la punct pentru diferitele servicii care aveau loc acolo.

Instrumentele muzicale, ca toate celelalte obiecte de intrebuintare zilnica, au o lunga istorie si si-au schimbat forma exterioara in multe privinte. Unele instrumente vechi sunt acum necunoscute. Le-au luat locul altele. Astazi, exista o varietate de instrumente mai mare ca niciodata, si un nume actual poate sa indice un instrument cu totul diferit de cel din vremurile stravechi.

De pilda, termenul “organ” (KJV) [din limba engleza] din Genesa 4,21 sugereaza o idee cu totul gresita mintii celor care incearca sa compare instrumentul lui Iubal cu o orga moderna. [In trd. Cornil. "cavalul"; "cimpoiul" trd. Nit.; "flaut" trd. G.Gal.; "alauta" trd. Sinod.]. De asemenea cei mai multi oameni nu au o idee corecta cu privire la timpana (Exod 15.20), ["dairaua" trd. G.Gal.], alauta (Psalmi 150.3) ["harfa" trd. G.Gal.; "psaltire" trd. Sinod.], sau “tabret” (KJV) (Genesa 31.27) ["timpana"].

Cateva studii importante asupra subiectului acestuia au aparut cu mai mult timp in urma, dintre care cele mai folositoare in pregatirea acestui articol au fost urmatoarele: J. Wellhausen, Apendicele “Music of the Ancient Hebrews” la lucrarea lui The Book of Psalms,  care a aparut in 1898 in The Polychrome Bible, editata de P. Haupt. Studiul cel mai actual asupra instrumentelor muzicale din antichitate pana in timpurile moderne, The History of Musical Instruments,  a fost scris de Curt Sachs (New York: W. W. Norton & Comp., Inc.,1940), care se ocupa de instrumentele muzicale evreiesti in cap. 5. Un articol scris pe intelesul tuturor, ca si cel de fata, a aparut in The Biblical Archaeologist, vol. 4 (septembrie 1941), p. 33-47, sub titlul “Musical Instruments of Israel”, de Ovid R. Sellers. Autorul prezentului articol recunoaste rolul important al acestor lucrari in elaborarea comentariului de fata.

Exista foarte putine desene ale instrumentelor muzicale din timpurilor VT in Palestina, iar unicele exemplare sunt niste timbale, din care o pereche s-a gasit cu prilejul sapaturilor la Bet-shemesh si o alta pereche la Tell Abu Hawam. Totusi, materialul arheologic pe care Egiptul si Mesopotamia l-au scos la suprafata ofera multe dovezi edificatoare pentru o intelegere suficient de clara a muzicii ebraice. Intrucat egiptenii, asirienii si babilonienii foloseau instrumente foarte asemanatoare, este acceptabil de presupus ca vechii evrei, traind intre cele doua culturi, de pe Nil si de pe Tigru-Eufrat, aveau multe instrumente muzicale care nu se deosebeau mult de cele ale vecinilor lor.

Prin urmare, unele dintre identificarile propuse in capitolul acesta au ca baza dovezile din acele tari, care ne-au furnizat un bogat material descriptiv, si totodata instrumentele muzicale antice care au supravietuit in numar mare in regiunea cu clima uscata a Egiptului. Trebuie recunoscut faptul ca, in ciuda acestui material bogat, mai exista inca incertitudini cu privire la unii termeni folositi in Biblie pentru descrierea instrumentelor muzicale. Acesta este motivul existentei unor divergente si contradictii in privinta aceasta in traducerile moderne ale Bibliei.

Instrumente de percutie
Toba. – Poate ca cititorul nu-si aduce aminte sa fi citit cuvantul “toba” in VT [vers. engl.] si are dreptate sa gandeasca asa. Cu toate acestea, cuvantul ebraic toph, tradus de opt ori “tabret” si de noua ori “timbrel” in KJV si “tamburine” sau “timbrel” in RSV, era de fapt “o toba de mana”, asa cum sustin expertii in instrumente muzicale antice. [In versiunile romane, se foloseste expresia de timpane, dairea]. Sachs spune ca “aceasta toba era facuta dintr-un cerc de lemn si foarte probabil doua piei, fara clopotei sau bete” (op.cit., p.108).

Talmudul sustine ca pielea era luata fie de la berbeci, fie de la capre salbatice. Era un instrument folosit mai ales de femei, dar uneori si de barbati. Lovita cu palma, ea scotea probabil un fel de tam-tam si acompania cantecul sau dansul pentru mentinerea ritmului. Vezi figura 1, care reprezinta un exemplar egiptean. Pare sa fi fost folosita numai cu ocazii de veselie, asa cum arata urmatoarele exemple biblice care mentioneaza acest instrument.

Laban sustine ca instrumentul acesta era folosit in familia lui in ocazii de sarbatoare (Genesa 31,27), Maria l-a intrebuintat pentru a acompania cantarea ei dupa eliberarea copiilor lui Israel de egipteni la Marea Rosie (Exod 15,20), iar fiica lui Iefta a iesit cu o toba in mana ca sa-l intampine pe tatal ei biruitor (Judecatori 11,34). Profetii pe care i-a intalnit Saul dupa ungerea lui ca rege si carora li s-a alaturat cantau din instrumentul acesta (1 Samuel 10,5), ca si fetele care l-au intampinat pe Saul si pe David dupa intoarcerea lor victorioasa in urma luptei cu filistenii (1 Samuel 18,6). Astfel de tobe se gaseau in orchestra pe care a folosit-o David cu prilejul mutarii chivotului de la Chiriat-Iearim la Ierusalim (2 Samuel 6,5), iar psalmistul ii incurajeaza pe cititorii sai sa foloseasca acest instrument atunci cand aduc laude Domnului (Psalmi 149,3; 150,4).

Talgere. - [Chimvale, cimbale]. Cuvantul englez cymbals vine de la grecescul kumbala, pe care LXX il foloseste ca traducere a ebraicului selselim, de 3 ori in VT, si a ebraicului mesiltayim, care este folosit de 13 ori in Cronici, Ezra si Neemia. Ambii termeni sunt derivati ai verbului salal, “a ciocni”, “a zornai”, “a zangani”, indicand ca numele sugereaza sunetul pe care-l produce instrumentul. Psalmi 150,5 face distinctie intre chimvale “sunatoare” si chimvale “zanganitoare” (trd. Cornil.); “bine-rasunatoare” si “de alarma” (trd. Nit.).

Adjectivul ebraic al primului termen dintai este shema’, care inseamna “clar”, in timp ce adjectivul ebraic pentru a-l sublinia pe al doilea este teru’ah, care inseamna “aspru” si “zgomotos”. Chimvalele zgomotoase erau lovite intr-o miscare verticala, asa cum arata figura 2 un model de pe un basorelief relief asirian, dar au existat si chimvale care erau lovite printr-o miscare orizontala a mainilor.

Dupa cum s-a mentionat deja, cu prilejul sapaturilor facute in Palestina au fost gasite doua perechi de instrumente de percutie; cele de la Tell Abu Hawam, ale caror dimensiuni au fost publicate, au un diametru de aprox. 10 cm. Ele sunt prevazute cu gauri in centru prin care treceau probabil curele si se innodau in interior.

Talgerele nu sunt mentionate in Biblie inainte de David. Desi se gasesc si in valea mesopotamiana, asa cum arata figura 2, se pare ca nu au fost cunoscute in Egiptul antic pana in era crestina. Folosirea lor este limitata doar la ceremoniile religioase din Biblie. Sunt mentionate ca instrumente in orchestra lui David cand a fost adus chivotul la Ierusalim (2 Samuel 6,5) si deseori in relatie cu muzica de la templu (2 Cronici 5,12; 29,25; Ezra 3,10; Neemia 12,27; etc.)

  Sistrum. - Pe lista instrumentelor din care era alcatuita orchestra lui David cu prilejul memorabil, evocat deja, al aducerii la Ierusalim a chivotului (2 Samuel 6,5), apare un instrument muzical care nu este amintit nicaieri altundeva in Biblie. Ebraicul care e tradus prin “cornet” in KJV si “castaniete” in RSV ["fluiere", trd. Cornil.], este derivat din ebraicul nua’, “a scutura”. LXX foloseste termenul kumbala, “talgere”, care nu poate fi corecta, intrucat “timbalele” nu sunt scuturate, ci sunt lovite una de alta. Vulgata pare sa aiba cea mai buna traducere, sistris.

Sistrisul este un instrument muzical egiptean binecunoscut. El consta dintr-un maner cu un capac metalic deasupra manerului. Capacul avea doua gauri prin care erau trecute niste bucati de sarma innodate la capete. Intrucat gaurile erau mai largi decat sforile, instrumentul scotea un sunet huruit cand era scuturat . Acest instrument era de obicei intrebuintat la cultul lui Hathor sau Isis in Egipt, pentru care motiv Sachs a considerat initial ca termenul “fluiere” nu trebuie folosit in 2 Samuel 6,5.

Totusi au fost descoperite “sistris” in urma sapaturilor facute in cimitire sumeriene din Mesopotamia de sud, fara nici un fel de legatura cu acest cult. De aceea, Sachs considera acum ca este posibil ca David sa fi folosit instrumentele acestea (op. cit., p.121). In 1934, a fost descoperit un maner cu capul lui Hathor in sapaturile de la Betel, Palestina, pe un nivel pre-israelit, fapt care demonstreaza ca “sistris” era cunoscut printre canaaniti. Totusi, aceasta nu dovedeste folosirea lui de catre evrei.

In sapaturile de la Tell Beit Mirsim, probabil ca biblicul Debir, au fost descoperite niste zornaitoare din lut, intr-o galerie de ocupare a unui tumulus de ruine, contemporan cu domnia lui David. Zornaitoarele au forma unui ceas de nisip si contin cateva pietricele intr-un cavitate goala. Nu se poate stabili cu certitudine daca erau cu adevarat instrumente muzicale sau jucarii pentru copii.

Trianglu. – Un instrument muzical folosit de femeile care i-au intampinat pe Saul si pe David dupa intoarcerea lor victorioasa din lupta cu filistenii este numit in ebraica shalishim, care este tradus in KJV “instrumente de muzica” (1 Samuel 18,6). RSV reda termenul in acelasi fel, dar adauga nota complementara “triangluri sau instrumente cu trei corzi”. Cuvantul in cauza este cel mai controversat dintre toate cuvintele ebraice care descriu instrumente muzicale in Biblie. Intrucat este clar legat cu ebraicul shalosh, “trei”, sau shelishi, “al treilea”, traducatorii au sugerat ca poate fi redat “harpe triunghiulare” sau “lauta cu trei coarde”.

Intrucat trianglul nu este nicaieri atestat in vremurile antice, corectitudinea acestei traduceri este foarte indoielnica, totusi nu exista certitudinea ca oricare din celelalte sugestii e mai buna. Sachs (op. cit., p. 123) sugereaza ca acest cuvant era un termen tehnic pentru a denumi o forma de dans, ca de pilda romanicul tripudium, in care de asemenea se poate observa cuvantul latin pentru “trei”. Totusi, Sellers (op. cit., p. 45) respinge sugestia aceasta, si intreaga problema trebuie sa fie considerata ca nerezolvata.

Instrumente cu coarde
  Harpa. – Oriunde in VT este intalnit cuvantul “harpa” termenii ebraic si aramaic au fost gresit intelesi de catre traducatorii moderni, si adevaratei harpe antice i s-au dat alte nume in Biblie. Harpele au fost folosite atat in Mesopotamia cat si in Egipt din cele mai vechi timpuri. Cea mai timpurie reprezentare ale unei harpe, un instrument cu unsprezece coarde, se intalneste pe un basorelief din piatra din Lagas (in Mesopotamia inferioara), care a fost realizat inainte de anul 2000 i.Hr. Harpele mesopotamiene aveau cutia de rezonanta fie deasupra, asa cum arata exemplarul din Asiria (fig. 4), fie dedesubt, ca in cazul harpelor egiptene (fig. 5 si 6). De obicei, harpele egiptene aveau o dimensiune suficient de mare ca sa fie asezate pe pamant, cand se canta la ele.

Instrumentul biblic care poate fi comparat cu harpele Egiptului sau Mesopotamiei este cel numit nebel in Biblia ebraica. Nebel este in primul rand numele unui burduf de piele, dar in alte 27 de ocazii este numele unui instrument muzical care este redat [in engl.] “psaltery” de 23 de ori si “viol” de 4 ori in KJV ["lauta" si "alauta" in trd. Cornil.]. LXX foloseste nabla in 14 cazuri, care este o simpla transliterare in greceste a ebraicului nebel, dar reda de 8 ori cuvantul acesta prin psalterion, “harpa” si odata prin kithara, “titera”.

Vulgata contine traducerea psalterium, “harpa” de 17 ori, lyra de 4 ori si nablium de 3 ori, o simpla transliterare a cuvantului nebel. Conform explicatiei lui Ieronim, traducatorul Vulgatei, cutia de rezonanta era in partea de sus a acestor instrumente, lucru care, daca este corect, ar dovedi ca harpa ebraica era asemanatoare harpei asiriane (fig. 4). Corpul ei, care se ridica deasupra cordarului, era rotund si acoperit complet cu piele, motiv pentru care, conform surselor iudeo-rabinice, instrumentul acesta primise numele de nebel, care, original, era aplicat la un burduf din piele.

Aceleasi surse sustin ca nebel avea coarde mai multe si mai lungi decat lira si, de aceea, producea un sunet mai putin ascutit. Iosif Flavius, care a scris in primul secol d.Hr., afirma ca instrumentul acesta avea 12 coarde, care erau ciupite cu degetele libere. Toate observatiile si afirmatiile dau certitudinea deplina ca ebraicul nebel era o “harpa”.

Un studiu al referintelor biblice cu privire la instrumentul acesta arata ca el era folosit aproape exclusiv pentru scopuri religioase. Profetii pe care Saul i-a intalnit, dupa ce a fost uns de Samuel, purtau o harpa, in afara de alte instrumente (1 Samuel 10,5), si la aducerea chivotului din orchestra lui David faceau parte si harpele (2 Samuel 6,5). Numeroase texte mentioneaza acest instrument ca facand parte din orchestra templului (vezi 1 Cronici 15,16.20.28; Neemia 12,27; etc.), si psalmistul ii indeamna pe cititorii lui sa-l foloseasca pentru a-L lauda pe Domnul (Psalmi 150,3).

Lira. - In 42 de texte ale VT este mentionat un instrument folosindu-se numele ebraic de kinnor, redat de fiecare data ca “harpa” in KJV si “lira” in RSV. LXX ofera traducerea kithara de 20 de ori si o simpla transliterare, kinura, de 17 ori. Vulgata il reda cithara de 37 de ori si lyra de 2 ori. Prin urmare, cititorul poate vedea din enumerarea vechilor traduceri ca instrumentul numit, in mod regulat, “harpa” in VT (KJV) era de fapt o “lira”. Ultimul semn de intrebare este eliminat de faptul ca egiptenii numeau “lira” prin cuvantul kniniwr, un cuvant imprumutat din semiticul kinnor.

Picturi vechi din Egipt, Mesopotamia si Palestina ne-au pastrat reprezentari ale lirei folosite in tinutul in care locuiau israelitii in diferite perioade. Pe faimoasa pictura murala de la Beni Hasan, care descrie sosirea in Egipt a 37 de amoriti din Canaan , pe la 1900 i.Hr., este aratat un barbat care canta dintr-o lira (fig. 7). Intrucat lirele erau necunoscute pe vremea aceea in Egipt, semitul a fost o noutate si a fost socotit vrednic de a fi imortalizat. Ilustratia arata ca opt coarde erau intinse peste cutia de rezonanta si apoi, trecand peste un spatiu liber, erau prinse de o bara transversala. Cu dreapta, executantul trage cu un plectron peste coarde si foloseste stanga pentru a bloca acele coarde care nu trebuie sa sune.

Urmatoarea reprezentare picturala provine chiar din Palestina. Un cantaret din lira este reprezentat pe un vas decorat care a fost gasit la Meghido la un nivel de ocupare de la finele secolului al XIX-lea i.Hr. (fig. 8) si prin urmare provine de pe vremea lui Saul, cand David canta din lira inaintea regelui pentru a-i linisti mintea tulburata. Lira aceasta nu se deosebeste mult de instrumentul de la Beni Hasan, cu exceptia ca bara transversala nu merge paralel cu cutia de rezonanta, ci pe un plan inclinat. Pare de asemenea sa indice ca instrumentul capatase o forma exterioara mai eleganta in cele opt secole care trecusera de cand fusese desenat modelul de la Beni Hasan.

Al treilea exemplu este un basorelief descoperit la Ninive, aflat acum in Muzeul Britanic, datand din timpul imparatului asirian Sanherib, dusmanul regelui Ezechia al lui Iuda, pe la 700 i.Hr. Sunt reprezentati trei semiti care merg cantand din lire, in timp ce un soldat asirian ii escorteaza cu un pumnal scos din teaca (fig. 9). Intrucat executantii sunt infatisati identic cu iudeii de pe basoreliefurile care reprezinta asediul si predarea Lachisului , se crede, in general, ca cei trei semiti cantareti din lira sunt iudei captivi. In imagine nu se vede cutia de rezonanta, deoarece este acoperita de conturul corpului cantaretilor, iar barele transversale sunt construite oarecum altfel decat modelelor de la Beni Hasan si Meghido. Barbatul al treilea pare sa cante cu degetul, fara plectron, totusi desenul nu este destul de clar pentru a inlesni un studiu amanuntit al instrumentelor si al cantaretilor.

Pe monede iudaice din secolul al 2-lea d.Hr. sunt desenate formele mai tarzii ale lirelor palestiniene (fig. 10). Acestea au o cutie de rezonanta sub forma unui cazan sub un corp oval pe care sunt fixate capetele inferioare ale coardelor, impreuna cu cadrul respectiv, prezentand decoratiuni si fiind aproape patrate.

Cantaretii din lira egipteni si mesopotamieni sunt totodata reprezentati deseori pe monumente antice (fig. 11 si 12). Nu au nevoie de o alta descriere, din moment ce suntem atat de bine informati cu privire la lira palestiniana de care ne ocupam, in principal, in acest comentariu biblic.

Asa cum e amintita de scriitorii biblici, lira pare sa fi fost un instrument al bucuriei si veseliei. Ea a fost inventata inainte de potop (Genesa 4,21) si s-a gasit in casa lui Laban (Genesa 31,27). Asa dupa cum deja s-a afirmat, David canta din lira (nu din harpa, vezi comentariul la “harpa”) in prezenta lui Saul (1 Samuel 16,16.23). Ea facea parte din orchestrele templului (1 Cronici 15,16.21.28; Neemia 12,27; etc.) si este deseori amintita in Psalmi ca instrument folosit pentru a aduce lauda lui Dumnezeu (Psalmi 149,3; 150,3 etc.). In captivitate, lirele erau agatate in salciile Babilonului, pentru ca muzicantii erau prea tristi ca sa cante (Psalmi 137,2).

Titera. – Trei texte din Psalmi mentioneaza un instrument numit ‘asor in ebraica, tradus “instrument cu zece strune” in KJV. Toti comentatorii sunt de acord cu denumirea aceasta, deoarece cuvantul ebraic inseamna in primul rand “zece”. Totusi, au pareri deosebite cu privire la natura exacta a acestui instrument. In Psalmi 33,2 si 144,9, cuvantul ‘asor vine dupa termenul nebel, “harpa”, fara conjunctie, asa ca unii invatati prezinta termenul combinat intr-o expresie, ca de pilda “harpa cu zece strune” (printre altele, RSV). Dar in Psalmi 92,3 se face o clara distinctie intre cantarea din ‘asor si cantarea din “harpa. Asadar, Sachs trebuie sa aiba dreptate cand considera ‘asor un instrument aparte in toate cele trei texte unde apare cuvantul.

S-a dat sugestia ca ‘asor este o lauta, RSV traducandu-l astfel in Psalmi 92,3. Dar redarea aceasta nu poate fi corecta, din moment ce toate reprezentarile picturale ale lautelor din Egipt si Mesopotamia le arata ca fiind prea inguste ca sa aiba zece coarde . De aceea Sachs sugereaza ca ‘asor sa fie identificat cu “zither” (titera), sugestie acceptata de Sellers. Titera nu era cunoscuta popoarelor din Egipt si Mesopotamia, dar era folosita de fenicieni, vecinii israelitilor.

Doua titere de felul acesta sunt zugravite in mainile a doua femei pe un ladita de fildes (o caseta de bijuterii sau o vaza sub forma unei cutii), gasita la Nimrud (biblicul Calah) din Asiria (fig. 15), cetate in care obiectul acesta trebuie sa fi ajuns impreuna cu alte prazi dintr-o cetate feniciana. De asemenea, intr-o scrisoare ciudata, ilustrata, atribuita lui Ieronim, traducatorul Bibliei in latina, este desenata o titera cu zece coarde similara sub titlul psalterium decachordum (fig. 16), dupa care se da explicatia: “Are zece coarde, dupa cum e scris: Te voi lauda cu instrumentul cu zece coarde” (Sachs, op. cit., p. 118).

Instrumente de suflat
Flaut. – Cuvantul “flaut” [engl. "flute"] apare in KJV numai in Daniel 3,5.7.10.15 ["caval" trd. Cornil.] ca instrument in orchestra de suflatori a lui Nebucadnetar, dar aceasta e o traducere greaita pentru fluier sau caval. In orice caz, flautul, unul din cele mai vechi instrumente aparut pe monumente egiptene nu este imposibil sa fi fost cunoscut de evrei, deoarece era folosit pretutindeni imprejurul lor, in Egipt, Mesopotamia ai Arabia antica. Singurul termen din Biblia ebraica ce poate sa indice flautul este ‘ugab, mentionat in Genesa 4,21 ca instrument inventat foarte de timpuriu in istoria acestei lumi. In acest pasaj din Genesa el este tradus “organ” in KJV ai “caval” in RSV.

Traducerea “organ” concorda cu Vulgata, in care termenul ebraic ‘ugab este redat organon, prin care Ieronim intelegea naiul, constand din mai multe tuburi. Identificarea aceasta nu poate fi corecta, intrucat naiul era necunoscut in perioadele pre-greceati ale istoriei antice. Cei mai multi comentatori moderni par sa fie de acord ca ‘ugab era un “flaut”, primindu-ai numele de la ‘agab, “a iubi”, intrucat flautul este instrumentul de suflat cel mai mult legat cu iubirea. Totuai, Sachs considera ca termenul ‘ugab reflecta mai degraba “timbrul raguait al unui flaut lung, gros, vertical” (op. cit., p. 106).

Daca identificarea lui ‘ugab cu “flautul” este corecta, flautul ebraic trebuie sa fi fost asemanator cu cel egiptean, de la care au ramas pana in zilele noastre nu numai desene, ci ai exemplare autentice. Flautul egiptean antic era un tub gol de trestie cu gauri in peretii pentru aaezarea degetelor la cantat. Cantaretul il tinea in pozitie oblica ai sufla. In Mesopotamia, flautele erau facute din trestie ai din lut.

Instrumentul acesta este amintit in doua dintre cele mai vechi carti de VT: Genesa (4,21) ai Iov (21,12; 30,31) ai, alaturi de lira, este unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale intrebuintate pe pamant. Pare sa nu fi facut parte din instrumentele folosite la templu, unde instrumentele mai sonore erau preferate in detrimentul flautului cu sunete delicate. Totuai, este mentionat in Psalmi 150,4 ca un instrument muzical cu care sa fie marit Domnul.

Flautul dublu sau oboiul. – Instrumentul numit in Biblia ebraica chalil, literal “perforat”, trebuie sa fie “oboiul” sau “flautul dublu”. KJV reda cuvantul “caval”, in timp ce RSV prefera traducerea “flaut” ["fluier" trd. Cornil]. E mentionat pentru prima data pe timpul lui Saul (1 Samuel 10,5) ai de atunci este atestat din timp in timp in perioada regilor pana la sfaraitul regatului lui Iuda (Ieremia 48,36). Intrucat toti flautiatii din tarile invecinate Palestinei in perioada regilor lui Israel ai ai lui Iuda cantau la un flaut dublu, dar niciodata la un flaut simplu, este corect sa se traga concluzia ca instrumentul de suflat “perforat” numit chalil in ebraica este “flautul dublu” sau “oboiul”.

Oboiul egiptean , ca ai perechile lui mesopotamiene , constau din doua tuburi care, se pare, aveau un singur muatiuc. Capetele lor erau tinute separat, fiecare mana a executantului lucrand cu degetele pe un tub aparte. Unele tuburi erau cilindrice, in timp ce altele erau conice. Intrucat in mod regulat o mana a cantaretului este imortalizata in picturi mai sus decat cealalta, s-a tras concluzia ca se produceau doua sunete.

Sellers considera ca nu numai oboiul poate fi identificat cu termenul ebraic chalil, ci ai clarinetul dublu, de la care s-au pastrat modele din Egiptul antic (op. cit., p. 41,42).

“Flautul dublu, ca ai cel simplu, nu era folosit pentru muzica de la templu. Totuai, este mentionat de repetate ori ca instrument al bucuriei. El se gasea in mana profetilor care l-au intampinat pe Saul dupa ungerea lui (1 Samuel 10,5), a fost folosit de popor cand ai-a exprimat bucuria cu privire la incoronarea lui Solomon (1 Regi 1,40), dar a fost folosit ai de iubitorii de bauturi ametitoare pe timpul lui Isaia (Isaia 5,11.12).

Cornul. – In Biblie se intalnesc doua cuvinte ebraice care reprezinta un instrument facut din coarne de animale, shophar ai qeren. Primul era facut numai din corn de berbec, in timp ce termenul al doilea reprezinta un instrument facut din corn de tap sau de berbec. Shophar este mentionat de 72 de ori in VT. KJV il traduce de 4 ori “cornet” ai de 68 de ori “trumpet”. Scriitorii VT folosesc pe qeren de cinci ori pentru a descrie un instrument muzical. In aceste 5 situatii, traducatorii il redau “cornet” de 4 ori ai “horn” o data. Cu toate ca nu este folosita de multi traducatori moderni, traducerea “horn” ["corn"] este, de fapt, cea mai literala ai mai corecta.

Cornul este unicul instrument muzical antic pastrat in religia iudaica de astazi . I se da forma dorita tinand in aburi calzi cornul de animal pana cand devine moale, aaa incat acesta poate fi indreptat, iar capatul palniei, puternic incovoiat. Cu toate ca amanuntele acestea nu sunt amintite nici in Biblie, nici in Talmud, nu poate fi nici o indoiala ca modelarea lui in vechime nu se deosebea mult de metoda moderna. La origini, era fara muatiuc, dar pe vremurile talmudice shophar,  care avea un muatiuc imbracat cu aur, era folosit pentru anuntarea Anului nou.

Cornul nu era un instrument muzical, in sensul ca ar fi fost folosit pentru a se canta melodii, intrucat producea doar doua tonuri armonice, ci servea ca instrument de semnal. Este mentionat de Biblie mai des decat oricare alt instrument. Cornul a sunat ca sa avertizeze poporul la Muntele Sinai despre iminenta manifestarii divine (Exod 19,16.19; 20,18). Sunetul scos de aapte cornuri a fost semnul la care au cazut zidurile Ierihonului (Iosua 6,6.20).

Judecatorii Ehud ai Ghedeon au dat semnale de razboi cu cornul (Judecatori 3,27; 7,20), de asemenea regele Saul (1 Samuel 13,3) ai Ioab, generalul lui David (2 Samuel 2,28). Incoronarea lui Solomon a fost anuntata de sunetul cornului (1 Regi 1,34.39), dupa cum era anuntata aparitia fiecarei luni noi (Psalmi 81.3) ai proclamat anul de veselie (Levitic 25,9). Cornul era folosit pentru a da alarma cand tara era amenintata de primejdii (Neemia 4,18.20; Ieremia 4,5.19; Ezechiel 33,3). Este mentionat in mod exceptional ca instrument prin care putea sa fie marit Dumnezeu (Psalmi 150,3).

Trambita. – Un alt cuvant ebraic tradus “trambita” in KJV este chasoserah, care apare o singura data la singular (Osea 5,8), dar de 28 de ori la plural. Spre deosebire de “corn” (ebr. shophar ai qeren), “trambita” era facuta din metal. Numeri 10,1.2 contine porunca divina catre Moise de a face “doua trambite de argint” “dintr-o singura bucata”, care inseamna probabil sa fie batute dint-o singura foaie de metal. Descriind modul de realizare a acestor trambite (Antiquities iii, 12.6), Iosif Flavius sustine ca ele erau tevi drepte, ceva mai scurte de un cot (45 de cm), putin mai groase ca un flaut ai terminandu-se cu o gura de clopot.

Pe monede iudaice din secolul al II-lea d.Hr. se afla imprimate perechi de trambite , care par sa confirme descrierea facuta lui Iosif Flavius. Dar pe basorelieful de pe Arcul de triumf al lui Titus din Roma , construit in anul 70 d.Hr., dupa intoarcerea victorioasa a armatei romane din campania in Iudea, apar doua trambite de la templu mult mai lungi.

O particularitate nu indeajuns de explicata pana acum este faptul ca trambitele par sa fi fost folosite la evrei de obicei in pereche. Moise a facut doua trambite, ai doua instrumente de felul acesta sunt aratate pe vechile monede iudaice, ca ai pe Arcul lui Titus, aaa cum s-a amintit deja. Probabil ca se suna din cele doua trambite deodata sau alternativ, poate fiecare scotand un sunet diferit.

Deai trambitaaii egipteni apar de obicei doar unul singur (fig. 24), este cunoscut cel putin un basorelief, cel de la Medinet Habu, pe care este infatiaata o pereche de trambitaai de pe vremea lui Ramses III (fig. 25). Acest ultim basorelief ofera ai alte informatii, ai anume ca atunci cand trambita nu era folosita, se introducea in ea un tub de lemn pentru a o feri sa fie indoita sau turtita, intrucat pe atunci nu se cunoatea procesul prin care argintul sa ajunga suficient de rezistent la tratamentul aspru primit in viata militara. In pictura amintita mai sus, tubul de lemn este scos din trambita ai pus sub bratul cantaretului, in timp ce acesta suna din trambita.

In mormantul lui Tutankamon au fost gasite doua trambite, una de argint ai alta de bronz, care de asemenea contineau forme de lemn pentru protectie. Cu toate ca au o vechime de 33 de secole, cele doua trambite ale regelui Tutankamon au fost atat de bine pastrate incat pot fi inca folosite, fiind folosite in aprilie 1939 de catre Tappern, orchestrant al formatiei English Hussars. Inregistrarea facuta atunci este transmisa din cand in cand de postul de radio BBC.

Trambitele ebraice erau folosite ca semn de avertizare (Numeri 10,9), cum ai in legatura cu muzica de la templu (2 Cronici 5,12.13, etc.).

Observatii suplimentare
Titlul unora din psalmi contin termeni echivoci, care au fost considerati uneori ca ar fi nume de instrumente muzicale, ca de pilda neginoth (Psalmi 4,6.55, etc.), gittith (Psalmi 8,81.84) si sheminith  (Psalmi 6,12). Totusi, cei mai multi invatati sunt de acord ca termenii acestia nu desemneaza instrumente muzicale, ci mai degraba melodii sau stiluri de cant. Neginoth se poate referi la muzica instrumentelor cu coarde.

Cuvantul ebraic minnim din Psalmi 150.4 este corect tradus “instrumente cu coarde” in KJV, intrucat nu inseamna un anumit instrument, ci o intreaga familie cuprinzand harpa, lira si titera.

Instrumentele enumerate in Daniel 3,5.7.10.15, care compuneau orchestra lui Nebucadnetar, sunt explicate in comentariile la aceste texte, deoarece nu sunt mentionate ca apartinand vietii muzicale ebraice cu care se ocupa articolul de fata.

Intrucat instrumentele muzicale ale vechilor evrei apar in capitolul acesta sub numele pe care ar fi trebuit sa le aiba potrivit dovezilor arheologice actuale si care se deosebesc considerabil de numele date lor in KJV, numele biblice sunt prezentate aici intr-o lista cu indicarea paginii [in engl.] la care sunt tratate in acest articol.

In ebraicã                 In KJV             In trd. Cornil.              In capitolul prezent                Pag.

Qeren, Shophar         Cornet                       Corn                                 Corn                    24
Mena’an’im              Cornet                      Fluier                               Sistrum                     21
ªelselim, Mesiltayim Cymbals                 Chimvale                           Talgere                       21
Chalil                         Flute                        Fluier                            Flaut dublu                 24
Gittith                       Gittith                                                                 Ghitit                               25                                    Kinnor                       Harp                        Alãuta                                 Lyre                                22
Qeren, Shophar        Hornet                      Corn                                   Horn                      24
Shalishim      Instruments of music     Timpane si alãute                      Trianglu                  21
‘Asor           Instrument of ten strings  Alãuta cu zece coarne               Zither                    23          Neginoth                Neginoth              Instrumente cu coarde                                             25
‘Ugab                       Organ                        Caval                                 Flute                      24
Chalil                       Pipe                          Fluier                          Clarinet dublu                24
Nebel                  Psalmiltery                     Arfã                                   Harp                        23
Sheminith             Sheminith             Arfa cu opt coarde                                                    25
Minnim        Stringed instruments     Instrumente cu coarde                                              25
Toph                       Tabret                       Timpane                              Tobã                       20
Toph                      Timbrel                     Timpane                               Tobã                        20
Shophar                Trumpet                     Trambitã                            Trambitã                   25
Chaºoºerah           Trumpet                     Trambitã                             Trambitã                  25
Nebel                       Viol                         Harpã                                   Harpã                     22

    Sursa:Uniunea de Conferinte a Bisericilor Adventiste din Romania

This entry was posted in Materiale biblice. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>