Homosexualitatea: normalitate sau anormalitate?

Homosexualitatea: normalitate sau anormalitate?

Homosexualitatea constã în dorintã eroticã pentru un individ de acelasi sex, dorintã care merge de la o prietenie foarte erotizatã, pânã la practici sexuale între cei doi parteneri, în care unul joacã rolul sexului opus. La bãrbati poartã numele de pederastie, iar la femei, de lesbianism.

Clasificarea etiologicã a homo-sexualitãtii aratã cã acest tip de comportament apare, adesea, ca o consecintã a unuia sau mai multor factori posibili, putând fi secundarã unor boli psihice grave (schizofrenia, epilepsia, alcoolismul, oligofrenia, dementa); datoratã unor cauze hormonale (hermafroditismul) sau unor tulburãri ale identitãtii de gen (transsexualismul).

O altã serie de cauze sunt cele derivate din context, existând homosexualitate de sorginte conjuncturalã (lagãre, cãmine, cazãrmi), educationalã (structura deviatã a comportamentului sexual în copilãrie), datoratã unor abuzuri: toxicomanie, betii, orgii. (Dr. Rodica Nãstase. Homosexualitatea privitã din punct de vedere psihiatric, Fuga din Sodoma si Gomora, Editura Agapis 2000). Dupã cum se vede nici una din aceste cauze nu are un determinism genetic.

În acelasi studiu doctor Rodica Nãstase citeazã o cercetare publicatã în American Journal Psychiatry nr.1, 1995 care a ajuns la urmãtoarele concluzii: din 17.000 de persoane excluse din armata SUA în perioada 1980-1990 din cauza homosexualitãti, 78% erau bãrbati, cei mai multi albi, motivele excluderii fiind clasificate astfel: tulburãri psihice care îi fãceau sã aibã un comportament instabil; moralitate îndoielnicã pentru ceilalti militari; nivel de securitate foarte scãzut putând fi usor manevrati prin santaje sau putând fi usor sedusi de altii.

Autorii au cercetat arhivele militare si dosarele din instantele de judecatã si au constatat cã motivul excluderii din armatã a homosexualilor nu a fost tulburãrile psihice, ci posibilitatea ca acesti oameni sã poatã fi folositi în scopuri neloiale, ei fiind sclavii viciului lor.

Doctor Rodica Nãstase concluzioneazã cã homosexualitatea nu este o boalã psihicã, nu are cauze genetice, endocrine sau psihiatrice, ci este un viciu ca oricare alt viciu. Practica clinicã dovedeste, de altfel, cã existã foarte multi homosexuali care au renuntat la comportamentul lor, ceea ce sustine opinia autoarei.

S-a constatat, de asemenea, pe baze medicale valide în orice sistem,religie, cã este un comportament cu riscuri marcante. Homosexualii sunt afectati de o gamã largã de boli, mult mai frecvent decât restul populatiei: la bãrbatii homosexuali existã o incidentã mult mai mare a SIDA, sifilisului, hepatitei B, gonoreei, carcinoamele anusului si orofaringelui (Harison, Principiile medicinei interne, Teora, 1998, p. 10). Adolescentii homosexuali au un risc mai mare de suicid (Idem, p. 32). 78% dintre homosexuali au boli cu transmitere sexualã iar 83% din totalul cazurilor de SIDA (statistica anului 1992) au fost printre bãrbatii homo-bisexuali.

Departamentul pentru Educatie Massachuttes a efectuat un studiu printre studenti, pe un lot mare (3267 cazuri), rezultatele cercetãrii demonstrând cã bãrbatii adolescenti activi bisexuali prezintã cel mai înalt risc de SIDA (American Journal of Public Health 92(2): 203-10, 2002 Feb.).

Universitatea din California a efectuat un studiu prin care demonstreazã cã homosexualitatea este o cale riscantã. Cancerul anal este mult mai frecvent la bãrbatii homosexuali si bisexuali decât cancerul cervical la femei. Comportamentul homosexual este, adesea, asociat cu alte tipuri de comportament de risc. Un studiu fãcut în cadrul CASPAR Alcohol and Drug Education Program, USA, demonstreazã folosirea cu precãdere de cãtre homosexuali a drogurilor tari.

Într-un studiu al Departamentului de Psihologie al Universitãtii California – Los Angeles se demonstreazã cã femeile lesbiene si bisexuale au dovedit cel mai înalt risc în comportamentul lor sexual si cea mai scãzutã ratã a preventiei.

Stilul de viatã specific homosexualilor are consecinte profunde, care se reflectã si în scãderea sperantei de viatã. S-a calculat cã durata medie a vietii unui bãrbat (alb) cãsãtorit este de 75 de ani, iar pentru o femeie (albã) cãsãtoritã de 79 de ani, în timp ce durata medie de viatã a unui homosexual este de 42 de ani, durata medie de viatã a unei lesbiene de 45 de ani (Dr. E. N. Felds, Este normalã homosexualitatea?, Truth Tract, nr.6/1994).Iatã, asadar, cã se pot evoca probe stiintifice în sprijinul alternativei conform cãreia homo-sexualitatea nu este un comportament natural, în conditiile în care opinia teologiei morale ni se pare insuficientã.

Din cele mai vechi timpuri, poporul român a mostenit si a cultivat un respect deosebit fatã de familie, numitã si «Biserica de acasã», având convingerea cã este instituitã si binecuvântatã de Dumnezeu. Acest respect fatã de familie s-a concretizat în grija fatã de o viatã curatã si echilibratã în orice împrejurãri, ajutorarea reciprocã a sotilor si a semenilor, nasterea de prunci Toate aceste valori au rãmas peste veacuri trãsãtura fundamentalã a societãtii românesti. Chiar în momentele de grea cumpãnã, strãmosii nostri au stiut sã deosebeascã clar pãcatul de virtute, firescul de nefiresc, normalul de anormal si, cu întelepciune, au lucrat pentru înlãturarea rãului si promovarea binelui.

Spre deosebire de felul în care este privitã familia în societatea româneascã si de modul crestinesc în care poporul nostru îsi trãieste viata, în unele state din Europa si America, în numele drepturilor si libertãtilor omului, sunt lezate principii ale moralei crestine, legiferându-se ceea ce este împotriva firii, minimalizându-se astfel rolul si rostul familiei în societate.

  Sursa: Asociatia “PRO-VITA – pentru nãscuti si nenãscuti” – filiala Craiova

This entry was posted in Fiinta umana and tagged . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>