Cum să faci faţă unei crize de familie

Cum să faci faţă unei crize de familie

Această predică se bazează pe experienţa lui Avraam şi a Sarei în Egipt, care ne arată modul în care intervine Dumnezeu şi metodele divine folosite pentru a rezolva o criză de familie, din care, omeneşte, nu se vede nicio cale de ieşire.

  Introducere

A venit însă o foamete în ţară şi Avram s-a pogorât în Egipt, ca să locuiască acolo pentru câtăva vreme acolo, căci era mare foamete în ţară.

Când era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: „Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la faţă. Când te vor vedea egiptenii, vor zice: „Aceasta este nevasta lui!” Şi pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă. Spune, rogu-te, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta şi sufletul meu să trăiască datorită ţie.”

Când a ajuns Avram în Egipt, egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă. Slujbaşii cei mai de frunte ai lui faraon au văzut-o şi ei şi au lăudat-o la faraon; şi femeia a fost adusă în casa lui faraon.

Pe Avram l-a primit bine din pricina ei, şi Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi şi roabe, măgăriţe şi cămile. Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe faraon şi casa lui, din pricina nevestei lui Avram, Sarai.

Atunci faraon a chemat pe Avram şi i-a zis: „Ce mi-ai făcut? Pentru ce nu mi-ai spus că este nevasta ta? De ce ai zis este sora mea şi am luat-o astfel de nevastă? Acum, ia-ţi nevasta; ia-o şi pleacă.”

Şi faraon a dat poruncă oamenilor lui să-l petreacă pe el, pe nevastă-sa şi tot ce avea.” (Gen. 12:10-20)

Episodul ne prezintă clar o familie în criză. Mai întâi, familia simte impactul unei crize externe, produsă de forţe care nu se aflau sub controlul familiei. Familia s-a mai confruntat şi cu o criză internă, infidelitatea pricinuită de unul dintre soţi, punând în pericol echilibrul familiei.

Când familia se confruntă cu o criză economică

Prima criză cu care s-a confruntat Avram a fost una economică, de supravieţuire, în faţa căreia are de luat o hotărâre grea. Mulţi oameni de pe pământ cunosc prea bine ce înseamnă foametea şi viaţa la limita subzistenţei. În multe cazuri, crizele nu sunt neapărat consecinţa comportamentului uman, ci rezultatul unor circumstanţe care nu intră sub control omenesc.

Punctul critic al episodului devine clar atunci când ne punem întrebarea: în care „ţinut” era foamete? Nu în Egipt, căci într-acolo se îndrepta Avram pentru a rezolva problema. Atunci la ce ţinut face referire Biblia? Oare la Canaan?

Este cu putinţă să fie foamete în Ţara Făgăduinţei? Imposibil! Cum să fie foamete în Canaan? Cum s-ar putea chiar gândi cineva ca hrana să lipsească din Ţara Făgăduinţei, unde curge lapte şi miere? Este greu de crezut că Dumnezeu l-a chemat pe Avram din Ur, un loc al belşugului şi civilizaţiei, pentru a-l aduce în Canaan, unde să sufere de foame. Şi atunci unde era foamete? Nu mai putem amâna răspunsul. Da, în Canaan, în Ţara Făgăduinţei, era foamete şi flămânzire. Genesa 12:5 confirmă: „Au plecat în ţara Canaan şi au ajuns în ţara Canaan.”

Iată un mesaj clar pentru noi, cei de astăzi. Foametea este posibilă şi în Ţara Făgăduinţei. Familiile creştine nu sunt nici ele scutite de probleme. Ne confruntăm cu crize, chiar şi atunci când mergem pe calea lui Dumnezeu. Să ne amintim că a fost o furtună puternică pe Marea Galileei şi care a lovit chiar şi barca în care se găseau Isus şi ucenicii. Lazăr a murit chiar dacă era prietenul cel mai bun al lui Isus. De fapt, Dumnezeu nu a promis că nu vom avea niciodată probleme sau crize. Ci promisiunea Lui este că întotdeauna va fi aproape de copiii Lui, în timp de criză, ca să-i sprijine. Amintiţi-vă cuvintele Psalmului 23: „Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de nici un rău, căci Tu eşti cu mine. Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie.” (vers. 4).

S-ar putea ca familia ta să treacă prin greutăţi financiare, să „flămânzească”. Şi te întrebi: este posibil ca aceasta să se întâmple când merg pe calea lui Dumnezeu? Adu-ţi aminte de Avram. Foametea era prezentă chiar şi în Ţara Făgăduinţei în care Dumnezeu îl chemase. Şi adu-ţi aminte că aşa cum Dumnezeu era aproape de el, tot la fel, în momentul crizei tale, Dumnezeu va fi aproape de tine. În spatele oricărei crize se găseşte o mare oportunitate.

De ce a îngăduit Dumnezeu ca Ţara Făgăduinţei să fie lovită de foamete? Nu este uşor de răspuns. Ellen White comentează:

„În providenţa Sa, Dumnezeu a adus această încercare asupra lui Avraam, ca să-l înveţe lecţia supunerii, a răbdării şi a credinţei, lecţii ce aveau să fie aşezate în scris pentru binele tuturor acelora care aveau să fie chemaţi mai târziu să sufere necazuri.” (Patriarhi şi profeţi, pag. 129)

Prin foametea din Canaan, Dumnezeu îl pregătea pe Avram ca să făptuiască multe pentru El. Istoria lui Avraam ne oferă lecţii de speranţă.

Ştim, de exemplu, că Dumnezeu dorea să evanghelizeze Egiptul. Iar pentru această lucrare i-a ales pe cei mai buni dintre evangheliştii Lui, în persoana lui Avram şi a Sarei, ca să meargă la acea mare naţiune şi să dea mărturie despre El. Însă, după cum s-a văzut, orice mărturie ar fi dat Avram pentru Dumnezeu, în Egipt, era subminată de minciuna pe care o spusese.

Uneori nu ştim de ce ne aflăm în anumite circumstanţe. Unii oameni sunt nevoiţi să trăiască într-o zonă dificilă, alţii studiază într-un mediu necreştin şi au parte de încercări deloc uşoare. Dumnezeu însă are un scop important în spatele fiecărei dificultăţi prin care trecem. În acelaşi timp, ne-a încredinţat o lucrare specială a cărei îndeplinire este responsabilitatea noastră. Chiar şi îngerii doresc să participe la astfel de misiuni şi să îndure astfel de greutăţi, însă privilegiul acesta ne aparţine nouă.

În momentul crizei economice, familia poate fi tentată să se îndepărteze de Dumnezeu, să facă rabat de la valorile de cinste, integritate şi loialitate faţă de El. Însă, când familia îşi menţine cinstea, integritatea şi loialitatea faţă de Dumnezeu în mijlocul crizei, poate avea o influenţă puternică în favoarea binelui. În Biblie este o făgăduinţă minunată de care ne putem agăţa în credinţă: „Am fost tânăr şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.” (Psalmi 37:25). Dumnezeu nu părăseşte niciodată pe cel neprihănit, nu-Şi lasă copiii singuri. Dimpotrivă, criza ne pregăteşte şi ne ajută să facem faţă unor greutăţi mai mari.

Când familiile se confruntă cu o criză morală

În continuare ne vom focaliza asupra crizei familiale interne, circumstanţă rezultată din comportamentul membrilor familiei înseşi. Textul biblic spune:

Când era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: „Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la faţă. Când te vor vedea egiptenii, vor zice: „Aceasta este nevasta lui!” Şi pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă. Spune, rogu-te că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta şi sufletul meu să trăiască datorită ţie.”  (Gen. 12:11-13)

Când se apropiau de Egipt, Avram a făcut referire la frumuseţea soţiei. Poate că această recunoaştere subită a fost pricinuită şi de compararea cu doamnele locale. Se pare însă că această recunoaştere a fost mai puţin un compliment şi mai mult o îngrijorare că această calitate avea să constituie o problemă. Frumuseţea ei era un risc pentru el. Observaţia nu era deloc un compliment!

Adevăratele complimente şi afirmare – nu numai a frumuseţii fizice, dar şi a virtuţilor soţiei – sunt cruciale pentru menţinerea unei bune sănătăţi emoţionale în căsnicie. Complimentele oneste trebuie oferite cu regularitate. Să facem deci din astfel de complimente un obicei regulat pe toată durata căsniciei – nu doar în perioada de întâlnire sau logodnă.

Din această experienţă a lui Avram, desprindem lecţia importantă a asumării responsabilităţii şi a păstrării onestităţii şi integrităţii. Potrivit textului biblic, Avram a început să se teamă pentru viaţa lui din cauza frumuseţii soţiei. Problema a început probabil când egiptenii au început să admire înfăţişarea plăcută a Sarei, iar vestea a ajuns la palatul lui faraon. Avram a ascuns faptul că Sarai era soţia lui; ca urmare, emisarii lui faraon s-au înfăţişat repede cu cadouri ca s-o transforme pe „sora” lui Avram în soţia lui faraon. Avram nu a făcut nici un gest de împotrivire. Deşi Sarai era expusă unei primejdii mari, Avram avea să fie în siguranţă, ba chiar înălţat la rangul de cumnat al faraonului.

Avram credea că problema cu care se confrunta era frumuseţea Sarei, dar nu frumuseţea ei era adevărata problemă; nici faptul că erau căsătoriţi, chiar dacă Avram s-a gândit că negând aceasta, avea să-şi facă viaţa mai uşoară în Egipt. Avraam nici nu a recunoscut natura problemei lui – frica şi lipsa lui de credinţă în Dumnezeu – nici nu şi-a asumat responsabilitatea pentru această problemă. Sugerându-i Sarei să se dea drept sora lui, Avram i-a pasat ei responsabilitatea problemei lui. I-a cerut să mintă pentru el!

Într-adevăr, Avram şi Sara erau înrudiţi (vezi Gen. 20:12), aşa că Avram s-a gândit că ceea ce-i cerea Sarei nu era chiar o minciună. Însă nici adevăr nu era, pentru că era căsătorit cu ea. Legal erau soţ şi soţie. Jumătăţile de minciună, jumătăţile de adevăr întotdeauna compromit integritatea. În lumea în care trăim, oamenii preţuiesc tot mai puţin onestitatea, adevărul şi integritatea. Trăim într-o cultură imorală şi uneori, această cultură imorală se infiltrează în biserica noastră.

Avram se pare că nu s-a gândit deloc la consecinţele posibile ale unei minciuni aparent nesemnificative. Oamenii numesc acest tip de minciunele, „minciuni albe”, adică minciuni inofensive, nedăunătoare, poate chiar benefice. Însă, „nicio deviere de la integritatea strictă nu poate primi aprobarea lui Dumnezeu” (Patriarhi şi profeţi, pag. 130). Lipsa de tărie morală şi integritate i-a afectat întreaga familie. Nu şi-a apărat soţia, ci a lăsat-o să se descurce singură în casa unui împărat păgân. Nici mariajul nu şi l-a apărat, ci l-a tratat ca pe un lucru oarecare, de care se putea debarasa după plăcere.

Imaginaţi-vă scena: Sarai este dusă la palatul lui faraon, într-un car regal. Avram priveşte fără să facă nimic. Este prea târziu ca să spună adevărul. Soţia nu se mai vede şi îşi dă seama că a pierdut-o pentru totdeauna. Un fior rece trebuie să-i fi trecut pe şira spinării. Iubita lui soţie care îl însoţise în lunga călătorie spre Canaan şi acum, în Egipt, avea să ajungă în braţele lui faraon. Iar aceasta din cauza a ceea ce socotea a fi o minciună albă, inofensivă… Prima noapte şi următoarele trebuie să fi fost o agonie de nedescris.

Uneori ne complăcem în lucruri care par nevinovate, dar care chiar ameninţă fericirea conjugală – pornografia, familiarităţile cu persoanele de sex opus, obiceiurile care pun viaţa în pericol, alcoolul, tutunul, drogurile, implicarea în activităţi ilegale. Mai devreme sau mai târziu acestea vor cauza durere şi vor crea crize în familiile noastre.

„De ce nu le-am spus că e soţia mea?” Răspunsul la această întrebare nu-i va vindeca sufletul. Adevărata întrebare pentru Avram este: „De ce nu mi-am pus încrederea în Dumnezeu? El m-ar fi apărat…” „Ascunzând faptul că Sara este soţia lui, el a trădat o neîncredere în purtarea de grijă divină, o lipsă a acelui curaj şi credinţe superioare, atât de adesea şi nobil exemplificate în viaţa sa.” (Patriarhi şi profeţi, pag. 130) Aici avem cauza problemei.

În cazul lui Avraam, problema a devenit iremediabilă. Dintr-un punct de vedere uman, recuperarea soţiei era o misiune imposibilă. Dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă (Mat. 19:26). Impasul omului este o oportunitate pentru Dumnezeu.

Istoria lui Avram nu se termină aici. Versetul 17 ne arată cum Dumnezeu a intervenit ca să readucă fericirea în inimile lor disperate. „Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe faraon şi casa lui, din pricina nevestei lui Avram, Sarai.” (Gen. 12:17). Nu este grozav să vezi cum se implică Dumnezeu în vieţile noastre ca ne rezolve problemele, chiar atunci când gândim că totul este ruinat din cauza alegerilor noastre eronate şi egocentrice?

Metodele lui Dumnezeu se deosebesc de ale noastre? Plagă! Pe când faraon se pregătea să-şi întâlnească noua soţie, plăgile s-au abătut asupra casei lui, făcându-l să-şi pună întrebarea de ce imediat după sosirea ei la palat au început problemele? Sara îl lămureşte: „Bărbatul acela pe care-l numeşti fratele meu este şi soţul meu.”

A, deci asta era! Plăgile acelea teribile l-au condus pe faraon la adevăr. Avram este chemat la curte. „Ce mi-ai făcut? Pentru ce nu mi-ai spus că este nevasta ta? De ce ai zis este sora mea şi am luat-o astfel de nevastă? Acum, ia-ţi nevasta; ia-o şi pleacă.” (Gen. 12:18,19)

Chiar dacă Avram a trebuit să îndure indignarea lui faraon şi să părăsească Egiptul, Sara era din nou a lui. Lipsa de credinţă a lui Avram a pus în pericol viaţa Sarei, dar Dumnezeu în mila Lui a salvat familia patriarhului. Aceasta ne arată că Dumnezeu este interesat să ne salveze familiile. Planul lui este să ocrotească mariajele de divorţ.

Concluzie

Mulţi oameni, din cauza indiferenţei lor faţă de Dumnezeu, încep să se clatine în credinţă şi să piardă binecuvântările Lui. Dacă unele crize sunt în afara controlului uman, nu de puţine ori durerea şi suferinţa se abat asupra familiilor din cauza alegerilor greşite. Mii şi mii şi-au năruit fericirea din cauza unei mici greşeli. Neremedierea chiar şi a celor mai mici greşeli poate distruge fericirea cuplului, aducându-i într-un punct în care simt că au pierdut intimitatea şi apropierea de la început.

Din fericire nimic nu e cu neputinţă pentru Dumnezeu. Chiar dacă e să găsim foamete în Ţara Făgăduinţei, în spatele oricărei crize, Dumnezeu are pregătit un plan pentru binele nostru şi al familiei noastre. Dumnezeu nu va îngădui niciodată să vină asupra noastră încercări şi circumstanţe de nedepăşit. „Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească; şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci împreună cu ispita a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.” (1Cor. 10:13).

Dacă Îl lăsăm pe Dumnezeu să ne conducă vieţile, dacă strigăm la El, El va interveni în modul ales de El şi va reconstrui ceea ce am stricat cu mâinile noastre. Uneori, metodele Lui sunt drastice, dar întotdeauna, intenţia lui este de a restaura fericirea mariajului.

Apel. Te simţi ca şi cum te-ai fi abătut de la planul lui Dumnezeu pentru viaţa ta? Te simţi ca şi cum ai fi distrus armonia din mariajul tău şi ai nevoie de intervenţia supranaturală a lui Dumnezeu chiar acum? Acum este momentul optim ca să rogi pe Dumnezeu să intervină şi să te ajute să reclădeşti şi să consolidezi ceea ce a fost distrus. Dumnezeu este un specialist în acest tip de cazuri imposibile. Hai, roagă-L să facă o minune.

Sursa: http://www.popatatu.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=34:cum-s-faci-fa-unei-crize-de-familie&catid=2:familie&Itemid=11

This entry was posted in Casnicie and tagged . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>