Afirmatii atribuite in mod eronat lui Ellen G. White

Afirmatii atribuite in mod eronat lui Ellen G. White

 

Pagina actualizata dupa lucrarea Comprehensive Index to the Writings of Ellen G. White, vol. 3, pag. 3189-3192

Afirmatiile persoanelor cunoscute de catre toata lumea sunt adesea distorsionate si in mod frecvent le sunt atribuite afirmatiie altora. Chiar de la inceputul lucrarii lui Ellen G. White au existat afirmatii atribuite ei in mod eronat sau chiar materiale mutilate din neatentie ori in mod deliberat. Un astfel de caz este descris in Testimonies to Ministers, pagina 57. Noi nu putem recunoaste ca fiind autentice decat acele materiale produse de Ellen G. White, ce ne-au parvenit din sursele publicate sau nepublicate care sunt cunoscute ca fiind autentice.

Urmeaza aici o listare a celor mai frecvente cercetari pentru care a fost solicitata Fundatia Ellen G. White. Acestea sunt grupate in functie de cinci dintre cele mai frecvente tipuri.

1. Afirmatii care depind in intregime de memorie

Chiar si memoria celor mai capabili oameni este indoielnica si prin urmare informatiile de mai jos, referitoare la declaratii ce sunt atribuite lui Ellen G. White, s-ar putea sa va fie de folos:

Masa de Sabat servita pe o alta planeta. Raportul, care are la baza amintirile unei persoane, conform careia Ellen G. White ar fi asistat la o conversatie desfasurata in timpul mesei de pranz a unor locuitori din alte lumi ce recoltasera fructe in semn de ospitalitate pentru sfintii transformati si aflati in drumul catre ceruri, nu are nici un suport. Pretentia ca aceste cuvintele au fost consemnate cuvant cu cuvant este, de asemenea, fara fundament. Ellen G. White face numai o simpla afirmatie in Early Writings, pagina 16, conform careia: “Noi am calatorit sapte zile pana la marea de cristal.”  Ellen G. White nu mentioneaza nici un Sabat petrecut in timpul acestei calatorii.

Autoritatea lucrarii Thoughts on Daniel and the Revelation. Raportul unui pastor pionier care sustinea ca Ellen G. White declarase in prezenta sa ca ea a vazut un inger stand alaturi de fratele Uriah Smith, inspirandu-l in timp ce scria Thoughts on Daniel and the Revelation [Ganduri despre Daniel si Apocalipsa], este in modul cel mai serios corectata de faptele istorice. Este exact contrariul afirmatiilor autentice ale lui Ellen G. White, care nu considera lucrarea lui Smith in categoria celor “inspirate.” Cu toate acestea, doamna White pretuia mult acest volum si-l recomanda cu caldura. Vezi Colporteur Ministry, pagina 123.

Identitatea lui Melhisedec. Dupa cum isi aminteste un barbat, doamna White ar fi identificat pe Melhisedec cu Duhul Sfant. Nu exista nici un suport in scrierile ei pentru aceasta invatatura, iar afirmatia citata din memorie este negata de altii care au fost prezenti atunci cand se presupune ca Ellen G. White a facut aceasta afirmatie. Ea nu l-a identificat in nici un fel pe Melhisedec. Vezi afirmatia lui Ellen G. White in lucrarea Seventh-day Adventist Bible Commentary, vol. 1, pag. 1093, in care ea afirma ca Melhisedec nu este Hristos.

Ascunzatori in munti pentru vremea stramtorarilor. Afirmatia conform careia Ellen G. White ar fi numit anumite locuri din munti pentru ascunzatori ce pot fi folosite in timpul stramtorarii nu are nici un suport in vreo scriere cunoscuta de-a ei, publicata sau nepublicata.

Lucrarea sa se incheie prima data in Sud. Ellen White ar fi spus, conform unei marturii, ca lucrarea bisericii trebuie sa se incheie prima data in partea de sud a Statelor Unite. Daca afirmatia a fost facuta, probabil ca a fost facuta doar sub forma orala, pentru ca in scrierile lui Ellen White, publicate sau nepublicate, nu exista nici un suport in acest sens.

2. O asociere de idei

Zvonurile care circula au la baza, in mod frecvent, o asociere de idei.

Statutul studentilor din scoala de pregatire pentru lucrarea Domnului. Multi cred ca doamna White considera ca pana va veni Domnul, tinerii nostrii din scoli ar fi apreciati daca ar lucra si la strangerea recoltelor de pe camp. Nu exista nici o scriere care sa confirme acest lucru. Acest concept, probabil corect, isi poate gasi suportul doar printr-o asociere de idei. Vezi The Desire of Ages, pagina 74:

“El [Isus] si-a indeplinit lucrarea in slujba lui Dumnezeu si minunile in fata multimilor la fel de sarguincios ca atunci cand lucra la bancul de tamplarie. Pentru fiecare tanar care urmeaza exemplul lui Hristos de credinciosie si ascultare in umila lui casa, se pot invoca cuvintele ce au fost rostite in dreptul Sau, de catre Tatal, prin Duhul Sfant: ‘Iata Robul Meu, pe care-L sprijinesc, Alesul Meu, in care Isi gaseste placere sufletul Meu.’ Isaia 42:1.”

Legalizarea bauturii alcoolice si Legea Duminicala. Zvonurile legate de abrogarea Amendamentului privind prohibitia din Constitutia Statelor Unite in paralel cu votarea unei Legi nationale Duminicale sunt fara fundament. Acestea insa trebuie puse pe seama asocierii cu o afirmatie cu caracter general din lucrarea Prophets and Kings, pagina 186, care arata catre “impietatea indrazneata” a legislatorilor de pretutindeni si din totdeauna, care decreteaza “legi care sa apere presupusa sfintenie a primei zile a saptamanii” dar care, “in acelasi timp dau legi ce legalizeaza traficul de bauturi alcoolice.”

Anumite tinte ale iminentului dezastrului. Zvonurile conform carora Ellen G. White ar fi identificat anumite zone ca tinte sau ca centre ale cutremurelor, incendiului, inundatiei, valurilor gigantice, ale scufundarilor de zone, sau ale invaziilor dusmanilor, sunt fara fundament si, probabil, se trag dintr-o asociere de idei culese din afirmatiile ce se gasesc in cartile lui Ellen G. White care trateaza la modul general dezastrele ce vor veni. Distrugerea prin incendii a “cladirilor inalte” se gaseste in Testimonies for the Church, vol. 9, paginile 12, 13 si, ca urmare a distrugerilor ce vor urma in orase, adventistii de ziua a saptea din orasul Los Angeles sunt sfatuiti sa nu-si construiasca institutii mari in inima orasului lor. Vezi lucrarea Life Sketches of Ellen G. White, paginile 411-414, referitor la afirmatiile ei legate de anumite zonele pentru care a prevazut dezastre.

In mod contrar zvonurilor lipsite de temei, Ellen White nu a facut nici o predictie legata de distrugerea cladirilor gemene din orasul New York sau din orice alt loc de pe pamant. Ea a descris scene care indica ruinarea unor “cladiri inalte” si “magnifice” (vezi referintele date mai sus), insa nicaieri ea nu a mentionat o anume cladire lesne de identificat.

3. Citate scoase din context

Nu de putine ori oamenii isi bazeaza intelegerea invataturilor date de Ellen G. White pe cate un fragment dintr-o afirmatie, sau pe cate o afirmatie intreaga, izolata si scoasa din contextul ei imediat. Referitor la scrierile anumitor oameni care au facut asemenea abuzuri fata de scrierile ei, Ellen G. White scrie ca acestia au: “cules afirmatii de aici sau de acolo, le-au scos din contextul lor si le-au aplicat in acord cu propriile lor idei.”-Selected Messages, cartea 1, pag. 44.

Evenimentele de la miezul noptii. Unii considera in mod gresit ca doamna White ar fi aratat faptul ca Hristos va reveni la miezul noptii. O citire atenta a afirmatiei facuta in lucrarile Early Writings, pagina 285, si The Great Controversy, paginile 635, 636, arata ca oamenii lui Dumnezeu sunt eliberati la “miezul noptii” de condamnarea la moarte, iar evenimentele acelei ore se succed rapid pana ce, asa cum se afirma in The Great Controversy la pagina 640: “Curand a aparut in est un nor mic si negru, de aproape o jumatate de palma.”

Ouale de pe masa voastra. Prin faptul ca s-a scos, afirmatia facuta in Testimonies for the Church, vol. 2, pag. 400, in care citim, “Ouale nu ar trebui sa se afle pe masa voastra,” din contextul acelui paragraf si al acelui capitol, acest fapt a condus pe unii sa-si formeze o conceptie deformata despre pozitia luata de Ellen G. White si aratata cu claritate in lucrarile The Ministry of Healing, pagina 320, Testimonies for the Church, vol. 7, pag. 135, si vol. 9, pag. 162, in care ea plaseaza adevaratul loc pe care ouale trebuie sa le aiba in programul dietei noastre obisnuite.

Ellen G. White si cei 144,000. Nicaieri in scrierile lui Ellen G. White nu exista vreo afirmatie conform careia doamna White ar fi una dintre cei 144,000. Dupa cum este consemnat in Early Writings, pagina 40, ingerul i-a spus, in timp ce ea se afla in viziune si parea ca viziteaza o alta planeta, atunci cand a dorit sa ramana acolo, ca “daca esti credincioasa, tu, si cei 144,000, veti avea privilegiul sa vizitati toate lumile,” etc. Vezi si afirmatia din Selected Messages, cartea 2, pag. 263.

4. Scrieri atribuite in mod fals

De-a lungul anilor, anumiti adventisti de ziua a saptea au copiat si folosit paragrafe selectionate din articolele pe care le-a publicat Ellen G. White in Review and Herald si alte periodice. Acestia au mai copiat apoi si alte afirmatii ce le-au selectionat din scrierile altor autori fara a mai nota cine este autorul fiecarei afirmatii, dupa care le-au atribuit laolalta, in mod eronat, doamnei White. Acelasi lucru este valabil si in dreptul multor citate, proverbe si zicatori ce au fost atribuite ei in mod eronat.

Semne care indica incheierea timpului de har. O afirmatie care a fost publicata in Review and Herald, Suplimentul din 21 iunie 1898, referitoare la intunericul literal ce va acoperi pamantul si care ar fii un semn ce va arata poporului lui Dumnezeu ca timpul de proba a venit, a fost atribuit in mod gresit lui Ellen G. White. De fapt aceasta afirmatie a fost scrisa de un pastor adventist. Asemenea invatatura este contrara afirmatiilor ei din lucrarea The Great Controversy, pagina 615, intre care citim ca: “Atunci cand a fost pronuntata decizia irevocabila in Sanctuar si cand destinul lumii a fost pentru totdeauna fixat, locuitorii pamantului nu stiu acest lucru.”

Ingerii rearanjeaza imprejurarile si schimba circumstantele. Cuvintele si afirmatia conform careia rugaciunilor pentru “sufletele indiferente”, ce au ajuns pe altarul din cer, li se va raspunde inainte ca sa fie aruncata cadelnita, nu provin din penita lui Ellen G. White, ci este exprimarea lui S. N. Haskell din pagina 147 a cartii sale: Story of the Seer of Patmos.

Ultima lucrare de mijlocire a lui Hristos. O afirmatie atribuita doamnei White si continuta in diferite surse, cum ar fi Review and Herald, 1890, 1898, sau 1912, cu privire la faptul ca ultima lucrare de mijlocire a lui Hristos ce va fi facuta in favoarea tinerilor care s-au indepartat de turma, nu are nici o urma in materialele ce provin de la Ellen G. White. Celor care se intereseaza de acest aspect le este indicat Testimonies for the Church, vol. 6, pag. 401: “Atunci cand furtuna persecutiei se va napusti cu adevarat peste noi, . . . multi din cei care s-au ratacit de la turma se vor intoarce inapoi spre a-L urma pe marele Pastor.” Respectiva afirmatie, care a fost larg raspandita si care a fost atribuita lui Ellen G. White, este foarte posibil sa fi fost scrisa de catre un alt autor.

Sfaturi privind viata si planurile. Este foarte interesant sfatul conform caruia modul in care vietuim sa fie “de parca ati mai avea 1,000 de ani de trait si de parca ati sti ca veti muri maine,” ce-si are originea in lucrarea Mother Ann Lee of the Shakers, dar nu in materialele produse de Ellen G. White. Vezi cotidianul Time, 28 iulie 1961, pagina 53. Vezi Testimonies for the Church, vol. 5, pag. 200, in care veti gasi urmatoarea afirmatie apartinand lui Ellen G. White: “Ar trebui sa veghem, sa lucram si sa ne rugam ca si cand aceasta ar mai fi ultima zi care ni se mai garanteaza.”

Importanta studiului in chestiunea celor 144,000. Un paragraf selectionat dintr-o corespondenta a secretarilor si conform caruia doamna White si-ar fi prezent unuia dinte acestia opinia cu privire la importanta studierii chestiunii celor 144,000, a fost prezentata ca si cand ar fi fost citata dintr-o anumita lucrare tiparita ce apartine lui Ellen G. White. Vezi Selected Messages, cartea 1, pag. 174, 175, unde se poate vedea adevarata pozitie a lui Ellen G. White in legatura cu aceasta problema.

Rugaciunea – raspunsul la toate problemele vietii. Paragraful referitor la puterea rugaciunii care incepe cu fraza: “Rugaciunea este raspunsul la fiecare problema a vietii”, nu apartine lui Ellen G. White, ci apartine unui autor necunoscut, citat intr-un articol care a aparut in periodicul Review and Herald, la data de 7 octombrie 1965. Afirmatia, a circulat ca de obicei, insa purtand data incorecta de 7 octombrie 1865. Pentru o referinta la o afirmatie tipica facuta de Ellen G. White, referitoare la rugaciune vezi Steps to Christ, pag. 100: “Adu-ti dorintele, bucuriile, durerile, grijile si spaimele inaintea lui Dumnezeu. . . . Nu exista nici un capitol prea intunecat in experienta ta pe care El sa nu-l poata citi; nu exista nici un lucru prea complicat pe care El sa nu-l poata descurca. Nici o nenorocire nu se poate napusti peste cel mai de pe urma copil al Sau, nici o temere care chinuie sufletul, nici o bucurie, nici o rugaciune sincera ce scapa de pe buze pe care Tatal nostru ceresc sa nu o observe, sau careia sa nu-i acorde imediat atentie.”

Adventistii de ziua a saptea sa se grabeasca sa paraseasca Statele Unite. O afirmatie conform careia “vine ziua, si nu este prea departe, cand fiecare adventist de ziua a saptea isi va dori . . . sa nu fi fost in Statele Unite,” a fost incorect atribuita lui Ellen G. White. Aceasta afirmatie face parte dintr-o predica a lui A. T. Jones, publicata in periodicul General Conference Bulletin, 16 aprilie 1901, paginile 265, 266.

Folosirea Marturiilor la amvon. O afirmatie despre care s-a dat de inteles ca ar apartine lui Ellen G. White, sfatuia ca “Marturiile sa fie folosite corespunzator,” paginile 4, 5, si conform careia scrierile ei nu ar trebui sa fie folosite niciodata la anvon, este neautentica.

5. Pura fictiune

Unele afirmatii despre care s-a spus ca ar apartine lui Ellen G. White sunt ficiuni.

Apostazia Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea sau a unor Conferinte ale acesteia. Zvonul conform carora doamna White a prevazut apostazie in bisericile adventiste de ziua a saptea si in Conferinte, este fara nici un suport. Vezi afirmatia privitoare la “Cernere” din lucrarile Early Writings, paginile 269-273; Testimonies for the Church, vol. 8, pag. 41, in care se gasesc cuvintele: “Companie dupa companie din armata Domnului se alaturau dusmanului si grup dupa grup din armata dusmanului se uneau cu poporul lui Dumnezeu pazitor al Legii.”

Atitudini fata de fratii Jones si Waggoner. Afirmatia atribuita lui Ellen G. White prin care se compara respingerea invataturilor fratilor Jones si Waggoner in anul 1888 si in anii care au urmat, cu respingerea lui Caleb si Iosua de catre Israel, nu face parte din scrierile lui Ellen G. White. Aceasta este produsa de catre un alt autor a carui identitate este necunoscuta. In legatura cu aceasta larg raspandita afirmatie au fost facute o serie de alte afirmatii, impresionante de altfel, dar incorecte sub acest aspect.

Marea strigare respinsa. In timp ce exista anumite expresii paralele cu Testimonies to Ministers, paginile 468, 469, pentru afirmatia “Reluarea avertizarii,” nu a fost gasita nici o sursa pusa la dispozitie de Ellen G. White in care sa se afirme ca predicarea ingerului din Apocalipsa 18:1 va fi “ridiculizata, vorbita de rau si respinsa de catre majoritate.”

Partidul politic sau numele de familie al ultimului presedinte al Statelor Unite. Zvonul conform caruia Ellen G. White ar fi indicat, direct sau indirect, numele de familie, sau partidul politic din care va proveni ultimul presedinte al Statelor Unite din ultimele clipe ale pamantului, sunt pura fictiune.

Franta si libertatea religioasa. Zvonurile conform carora Ellen G. White ar fi numit Franta drept ultimul adapost pentru libertatea religioasa nu pot fi probate.

Sursa: http://www.adventist.ro

This entry was posted in E. White - Viata si lucrarea. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>