A treia epistola a lui Ioan

A treia epistola a lui Ioan

       

1. Titlul. In manuscrisele vechi grecesti titlul este simplu: Ioannou G, literal, „A lui Ioan 3”. Vezi titlul primei epistole.

   2. Paternitatea. Daca nu ar fi existat si o a doua epistola, paternitatea celei de-a treia ar fi fost o disputa serioasa. Dar similaritatea stilului dintre a doua si a treia epistola sugereaza un autor comun, asa ca o data acceptat Ioan ca autor al celei de a doua epistole, el poate fi acceptat si ca autor al celei de a treia.

3. Cadrul istoric.Este evident ca aceasta epistola este o scrisoare catre o persoana neidentificata, Gaiu, un crestin credincios, foarte mult laudat pentru ospitalitatea sa fata de invatatorii itineranti. Mai sunt amintite si alte doua personaje: Diotref, un conducator certaret; si Dimitrie, care poate ca era un invatator itinerant. Ceea ce reiese din cele scrise cu privire la acesti trei barbati dovedeste ca biserica crestina ajunsese la un stadiu avansat de dezvoltare si sugereaza ca aceasta epistola a fost scrisa dupa a doua, deci mai aproape de sfarsitul vietii lui Ioan.

Se pare ca lucrarea invatatorilor itineranti, sau a fratilor vizitatori, era bine statornicita (v. 5–8); Diotref isi asuma puterea de a indeparta din biserica, poate printr-o forma de excomunicare (v. 10), pe aceia pe care nu-i aproba; iar autoritatea apostolului fusese subminata de partida lui Diotref (v. 9–11). Toate acestea arata catre o dezvoltare a situatiei despre care s-a vorbit in a doua epistola, si dovedeste ca a treia este ultima din epistolele ioanine care s-au fost pastrate.

Asta nu inseamna ca Ioan nu a mai scris si alte scrisori. Nu existe dovezi ca scrisoarea la care s-a facut referire in v. 9 este a doua epistola, desi aceasta posibilitate este atragatoare; si nici nu se poate stabili cat timp sa scurs intre cea de-a doua si cea de-a treia scrisoare, dar este probabil ca intervalul acesta sa fi fost scurt, intrucat ele sunt atat de apropiate in stil si continut.

4. Tema. Este simpla si directa. In timp ce a doua epistola a fost scrisa pentru a avertiza impotriva invatatorilor mincinosi itineranti, scopul acesteia este de a se opune tendintelor schismatice exemplificate prin actiunile lui Diotref.

Probabil ca Diotref era prezbiterul bisericii si ca acceptase o parte din invataturile inselatoare ale gnosticilor (vezi Introducerea la prima epistola). Reiese ca atunci cand Ioan le-a scris bisericilor pentru a le avertiza cu privire la asemenea invataturi mincinoase, Diotref ar fi refuzat sa citeasca membrilor acea scrisoare (v. 9). Slujitorilor Evangheliei care poate ca fusesera trimisi de Ioan, li se refuza audienta, iar aceia care ascultau de ei in particular erau exclusi de catre acest om arogant.

Scriindu-i lui Gaiu, Ioan se vrea sa se asigure ca mesajul sau va ajunge la membrii credinciosi. Poate ca apostolul ii pregatea pentru momentul cand avea sa vina si sa-i schimbe pe prezbiteri si „sa le aduca aminte” de faptele lui Diotref (v. 10).

In aceasta epistola, la fel ca in celelalte, este evident acelasi spirit de iubire pentru credinciosi, iar mai presus de scopul imediat al epistolei straluceste frumusetea caracterului apostolului si a invataturii pe care o transmite cititorilor sai de toate varstele.

Sursa:Uniunea de Conferinte a Bisericilor Adventiste din Romania

This entry was posted in Cartile Bibliei. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>