Drumul iertarii (Dumnezeul iertarii)

Drumul iertarii  (Dumnezeul iertarii)

Era in anul 1505. Martin Luther se indrepta catre casa, cand s-a deslantuit o puternica furtuna. Un fulger a cazut la cativa metri. Plin de groaza tanarul student s-a plecat in rugaciune cerand ajutor de la Dumnezeu. Apoi a facut un juramant:
- Sfanta Ana, ajuta-ma! Daca scap iti promit ca ma voi face calugar!

Dupa numai doua saptamani, Luther a intrat in  Ordinul Eremitilor Agostiniani. Aici a fost invatat ca numarul mare de fapte bune poate indulci mania lui Dumnezeu si ii da sansa sa castie viata vesnica.

Asa ca a inceput sa duca o viata foarte aspra. Mai tarziu el spunea: Daca calugarii ar fi putut fi mantuiti prin fapte cu siguranta as fi fost  si eu .

Ca sa castige si mai multe merite a plecat la Roma. Urca in genunci pe  scara lui Pilat, oprindu-se la fiecare treapta sa rosteasca rugaciunea Tatal nostru si sa sarute pamantul.

In timp ce urca aceste scari un gand incepu sa ii sune cu putere in minte:  Ceea ce fac imi va aduce mantuire? Este posibil ca omul sa castige mantuirea facand ceva…? Biblia spune: cel mantuit va trai prin credinta…
Din cauza pacatului omul este condamnt la moarte. Fara iesire. Ca si  cum am conduce legati la ochi o masina inchisa intr-un labirint. Fara nici o orientare, siguri de esec. Singuri.  Apostolul Pavel spune – Plata pacatului este moartea . Romani 6:23.

Cum putem iesi din labirint?

Este imposibil. Cu atat mai greu de iesit daca nu realizam ca suntem in labirint. Cand cineva isi da seama deja a facut primul pas important. Apostolul Petru pe cand era sa se scufunda in timpul furtunii pe mare, a strigat la Iisus- Doamne scapa-ma!  Salvarea este un dar. N-o putem lucra noi,  ne este data de sus.

Cuvantul pentru iertare in limba italiana este perdono si vine de la o combinatie de doua cuvinte “per-dono”: adica ceea ce este dat in dar, gratis..  Noi nu ne putem salva singuri. Dumnezeu o poate face Ioan spune Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea incat a dat pe singurul sau Fiu ca oricine crede in El sa nu moara ci sa aiba viata vesnica. Ioan 3;16

Maria era o fetita foarte saraca. Intr-o zi trecand pe strada a vazut intr-o vitrina o papusa foarte frumoasa  care se chema Ketty. Si-a lipit nasul de geam privind-o cu uimire. Ar fi vrut din tot sufletul sa o imbratiseze macar o data. Fara sa se gandeasca prea mult i-a spus papusei:

- Ketty este ata de frumoasa! As vrea sa te iau cu mine, sa ne jucam impreuna, sa te imbratisez…Dar este sticla intre mine si tine si nu pot sa te ating…Cu ochii inca la vitrina Maria s-a desprins de geam si a facut un pas in strada sa treaca de partea cealata… N-a vazut masina care venea in viteza.

A fost lovita din plin si in coma a fost dusa la spital… Dupa cateva ore si-a revenit si primele cuvinte au fost:
- Ketty este ata de frumoasa! As vrea sa te iau cu mine…Dar este sticla intre mine si tine si nu pot sa te ating…
Soferul care a ramas la spital sa vada ce se va intampla cu fetita, era un om bun si a inteles ca fetita isi dorea papusa din vitrina. S-a dus la magazin si ia cumparat-o.  Cand fetita a vazut papusa a inceput sa planga si sa o imbratiseze. Plangea si soferul. Intre lacrimi fetita a spus:

- Iti multumesc Ketty ca ai venit la mine, acum nimeni nu ne mai desparte…
Pacatele noastre ne-au separat de Dumnezeu. Un zid de suferinta, de boala, frica, saracie  si necaz… Dar El a coborat la noi. La Sarbatoarea Craciunului este gata sa vina din nou. Coboara chiar si pana antunci. Este suficient sa  il acceptam gasim eliberarea.

Lupu Corneliu Benone

Sursa: http://www.adventist.it

This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>